România – Noul Ierusalim
după ce a trecut potopul cu apă, prima oază verde a fost, și din ea a rupt porumbelul ramura verde și a zburat cu ea la Noe.
O, Doamne, Tu Te-ai făcut cuvânt pe pământul împăcării, și ai împăcat pe om cu Tine. Cuvântul Tău a făcut împăcarea, căci el este făcător, și pe pământul acesta trebuie să faci om nou, născut din cuvântul Tău, căci Tu ești Cuvântul. România este pământul în care se naște omul cel nou, omul cel din cer, căci Tu Te naști din Tine cuvânt în România, și din cuvântul Tău se naște om nou, om născut de sus, căci Tu ești de sus. O, Doamne, când pământul acesta a primit pe el neamul care este și azi pe el, Tatăl a binecuvântat neamul acesta și a zis să fie fiul Lui, fiul Tău să fie, fiul cuvântului Tău, la începutul și la sfârșitul lucrului Tău cu el. A trimis Tatăl pe Melchisedec și l-a binecuvântat întru Tine, Doamne, Fiule al Tatălui. A binecuvântat Tatăl acest pământ, după rânduiala lui Melchisedec l-a binecuvântat, și apoi eu am venit trimis al Tău, mărturisitor al Tău, și Te-am dat pe Tine neamului român și l-am făcut neam cu Tine prin pâine și vin, prin Trupul și Sângele Tău pe care Tu l-ai lăsat la ai Tăi, și rămășița lui Israel s-a făcut neam cu românul, și toți suntem un neam. Neam al Tău este cel ce crede în Tine, om plămădit la sfârșit, căci Tu ești început și sfârșit.
… – O, fericit ești, apostolul Meu care M-ai văzut și M-ai iubit și M-ai urmat de atunci și până acum! Dar mai fericiți sunt cei ce nu Mă văd și Mă iubesc și Mă cred și Mă urmează crezând în cuvântul Meu. Fericiți sunteți voi, cei ce M-ați văzut și M-ați crezut, dar mai fericiți sunt cei ce cred în cuvântul Meu, în Păstorul Cel învăluit de taina Sa, căci țara română a avut peste ea ungere de Duh Sfânt, și Duhul Sfânt a vestit în ea pildele împărăției cerurilor, care vor fi adevăr în ea, căci Eu așa am spus: « Voiesc să fac din voi poveste adevărată, fii ai lui Israel, fiilor români din români, ca să fiți, fiilor, să fiți adevărați, să fiți cu adevărat », și cel tare să fie, din locul lui cel tare, și cel slab să fie, din locul lui cel slab, dar să fie, căci fericiți sunt cei ce cred și cei ce vor crede prin mărturisirea celor credincioși, și vor fi și vor crede, așa cum în Israel cei slabi ai lui cred prin lucrarea celor credincioși din el, căci cei credincioși lucrează, iar cei slabi cu lucrul lor cred prin lucrarea celor credincioși din Israel; cred cei slabi, cred în Dumnezeul celor credincioși. Amin. Cred cei slabi, cred, și se așează jertfă de iubire, așa cum îi învață cei credincioși, așa cum cuvântul Meu se face hrană spre viață veșnică, spre împlinirea sfințeniei în omul cel credincios.
Extras din Cuvântul lui Dumnezeu la sărbătoarea sfântului apostol Andrei, din 13-12-1996 ***
O, fii ai oamenilor, luați și mâncați și vă nașteți din cuvânt. Acesta este cuvântul Meu care vine la voi, care se frânge pentru voi spre hrană și spre înviere din moarte. Mă fac cuvânt spre hrană. Luați și mâncați și înviați întru Mine. Luați viață veșnică. Acesta este cuvântul vieții veșnice. Eu sunt viața cea veșnică. Eu sunt. Apropiați-vă. Eu sunt Cuvântul lui Dumnezeu, calul alb și călărețul lui, Domnul cu poporul cuvântului Său.( Vezi selecția tematică: „ Calul alb apocaliptic”- și pe files. fm; jumpshare; joomag; Scribd; Google Drive; archive. org; pubhtml5; n. r.) M-am născut prunc în Betleem și cuvânt în România. Eu sunt trup și cuvânt pe pământ, o, țară Românie. Vin cu fiii cuvântului Meu și stau în mijlocul tău, Eu și cu poporul Meu, calul alb și călărețul lui, Domnul cu poporul cuvântului Său.
Pace vouă, celor ce ascultați! M-am făcut veste de la o margine la alta a cerurilor, veste și poveste adevărată, calul alb și călărețul lui, Domnul Cuvânt și poporul Său. Amin.
71