România – Noul Ierusalim
de atunci, că așa i-am spus: « Cine nu se naște de sus, din cer, nu poate să fie cu Mine, nu poate să fie fiul împărăției Mele », și iată, fiii bisericii nu mai sunt ai veacului acesta, și sunt ai cerului sfânt, iar cerul sfânt este însoțitorul fiilor lui. Așa se cheamă că biserica este a lui Iisus Hristos și a cerului. Altfel biserica este lumească, nu este cerească.
Extras din Cuvântul lui Dumnezeu la praznicul Adormirii Maicii Domnului, din 28-08-
1994 ***
Dacă nu veneam cu această lucrare și dacă nu te creșteam prin ea, Israele, Eu nu mai aveam nimic acum, că nimic nu mai am în afară de tine, tată; nimic, iubitul Meu popor. O, și câte am răbdat Eu de la tine! Și de ce am făcut așa? Pentru că te-am iubit, Israele, pentru că te-am găsit scris de la Tatăl Meu că te vei naște azi. Eu trebuie să-i iubesc pe cei ce-i am dați de Tatăl, dar de ce, măi Israele, nu-Mi dai și tu ce-ți dau Eu? Dă-Mi, tată, inimă curată și ascultă de Mine, că Eu te povățuiesc și te conduc și îți fac cărare prin spini și vin mereu la tine pe nori.( Vezi selecția tematică: „ Precum S-a suit, așa și vine, cu norii vine”,- și pe jumpshare; joomag; archive; Google Drive; Scribd; pubhtml5, n. r.) Vin pe valurile albastre și Mă grăbesc mereu să vin, dar greu mai vin, măi Israele, greu de tot dacă tu nu Mă ajuți. Puterea Mea stă în puterea ta, și niciodată nu ți-am spus Eu ție acest cuvânt. Niciodată nu M-am umilit atât de tare ca acum când Mă plec să-ți spun că puterea Mea stă în puterea ta, copilule din urmă, și de aceea îți spun să lucrezi. Omul fără de mișcare amețește și stă amețit pe loc. Creștinul fără de lucrare cade în lâncezeală și n-are putere din cer. De aceea ți-am spus Eu azi, sub brațul crucii Mele stau și îți spun, copile, să nu te grăbești să mănânci sau să te culci sau să te plimbi sau să muncești, atât cât te grăbești să te aduni mereu laolaltă, Israele, fiindcă Eu atunci am pe Duhul Sfânt în mijlocul tău, și după El vin și Eu, și cuvintez peste tine și te hrănesc cu cerul, tată, și te învăț mereu să te speli și să stai înaintea Mea.
Extras din Cuvântul lui Dumnezeu la praznicul Înălțării sfintei Cruci, din 27-09-1994 ***
O, românule, românule creștin, adu-ți aminte de Mine, românule, poporul Meu ales! O, că te-a încântat un cuvânt urât și l-ai luat pe limbă și ți s-a părut dulce și ai mâncat și te-ai înveșmântat cu rodul acestui cuvânt! Că a venit la tine cel străin și ți-a șoptit la ureche acest cuvânt: civilizație. La Mine nu este acest cuvânt, iar în cartea limbii tale nu era nici acolo acest cuvânt. Dar acest cuvânt este păgânie, tată. Nu este de la Dumnezeu nimic în acest cuvânt cu față ascunsă. Și acum cine te mai scapă pe tine de această dulceață? O, iată ce ai pățit, românule, că la această dulceață trag muștele și mănâncă din tine și te lasă sărac de Mine. Iată ce cuvânt, ce limbă străină de Mine: civilizație. Românule tată, tu trebuia să slujești lui Dumnezeu, românule, poporul Meu, că ai ungere de la începutul tău, creștinule român, ai semnul Meu pe tine, iar semnul, acesta este: în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh. Amin. Tu nu trebuia să-i slujești trupului tău, căci cu trupul faci păcat dacă slujești așa. Tu trebuia să slujești Duhului lui Dumnezeu cu cugetul tău, căci cu duhul tău faci cer și sfințenie și viață adevărată. O, poporule român, te-ai civilizat, și de Dumnezeu te-ai depărtat. Eu te-am născut din Duhul Sfânt la nașterea Mea din Fecioară. Eu M-am născut prunc, și tu te-ai născut popor într-o singură zi, în ziua cuvântului Meu rostit peste tine, țară română, țară creștină! O, tu știi ce înseamnă român? Nu știi ce înseamnă acest cuvânt, român. Pe ce limbă să vorbesc Eu cu tine ca să Mă înțeleg cu tine ca la începutul tău, românule, poporul Meu? O, te-ai băgat și tu în cutie, tată, și nu mai ai ogradă și iarbă și pomi și pădure și poiană și căsuțe cu miere și sapă și grapă, și nu mai ești român. Ești neamț, că te-ai lăsat după praznicele nemțești. Ești francez, că te-ai îmbrăcat cu haină franțuză. Ești englez, că ți-ai stâlcit limba ta cea dulce. Ești
48