România – Noul Ierusalim
că n-are cine să mai vină după Mine ca să-l învețe pe om, căci stăpânitorul acestei lumi stă peste toate neamurile de pe pământ, stă împotriva Mea și stăpânește peste om și îl supune, dar Eu, Domnul, îi voi arăta curând, curând iarăși judecata lui, când va vedea cu ochii mari și cu spaimă multă lucrarea pe care în ascuns a lucrat-o prin toți supușii ca să-l despartă pe om de Dumnezeu, după ce L-a răstignit pe Dumnezeu pentru ca să-și aibă el scaun pe pământ peste om, el și numai el, iar omul să nu mai știe că Dumnezeul Cel adevărat este Domnul.
Mă voi înălța cu slavă mare prin lucrarea cuvântului Meu din mijlocul neamului român și voi rosti de pe acest munte de cuvânt și voi spune stăpânitorului acestei lumi: Sfârșitu-s-au toate, toate ale tale, ca să fiu apoi numai Eu, Domnul, Eu și cei asemenea Mie. Amin.
Extras din Cuvântul lui Dumnezeu la praznicul Înălțării Domnului, din 13-06-2013 ***
Venirea Mea cu sfinții, aceasta este lucrarea pe care o am de la Tatăl s-o lucrez în zilele acestea, în zilele cele de apoi, căci trebuie împlinită proorocia care spune: « Vine Domnul cu zecile de mii de sfinți ai Săi ». Dar trebuie împlinită Scriptura de cer nou și de pământ nou, căci este scris apoi că se pogoară din cer de la Dumnezeu Noul Ierusalim, cetatea cea sfântă, împodobită și gătită mireasă pentru Mire, iar Eu să glăsuiesc de pe tron și să spun că este între oameni această cetate și va sălășlui întru ei, și ei vor fi poporul lui Dumnezeu și va fi Domnul cu ei și pe toate le va face noi, și sunt adevărate aceste cuvinte, iar Eu sunt Cel ce sunt, Alfa și Omega sunt, și este scris să împlinesc așa. Amin.
Venirea Mea cu sfinții este sărbătoarea cea de azi, întâia duminică de după sărbătoarea Pogorârii Duhului Sfânt Mângâietorul. O, nu sunt numai niște aduceri aminte, nu sunt amintiri aceste sărbători, ci sunt ele lucrătoare cu sfinții, sunt zilele sfinților, și au lucrare vie aceste zile și sunt mereu astăzi lucrările Mele de pe pământ și cei cu care le-am lucrat și le-am mărturisit. O, cine să înțeleagă acest adevăr pe care Eu îl spun? E greu de înțeles cum sunt lucrate în nevăzutele lui Dumnezeu împlinirile acestea, dar ele se desfășoară, și vin Eu și deslușesc pe cele ce stau nevăzute lucrând, și vin cu grai, trec cu grai hotarul și unesc nevăzutele Mele cu cei cu care grăiesc întru ele lucrările lor.
Trebuie iubire, trebuie să Mă dorească și să Mă iubească și să Mă aștepte cei cu care grăiesc deslușind lucrarea Mea, pe care o săvârșesc în cele nevăzute și o adeveresc prin cuvânt rostit. E ca și cum cineva mare și cunoscut trimite pe undă de grai cele ce se petrec acolo unde el este și vede, iar cei de la capătul undei aud și cred și înțeleg, ca și cum văd și ei. Eu sunt Cel ce grăiesc, Eu sunt Cuvântul despre cele ce se lucrează acolo unde ele sunt și se văd lucrând, iar cei ce cred se așează, primesc și se hrănesc cu cuvântul cel despre slava Mea și a sfinților Mei lucrători ca și Mine pentru cei de pe pământ credincioși și sfinți ca și Mine, ca și ei, căci cum ar primi acest adevăr, cum l-ar crede cei necredincioși, care nu se sfințesc pentru slava Mea?
Am cetele de sfinți în priveliștea acestei sărbători. O, sfinți iubiți, priviți și vă bucurați cu Mine de casa Mea de pe pământ, peste care coborâm cu taina cetății cerești Noul Ierusalim, mireasa Mea cea de sus, care a biruit ca și Mine și a fost așezată lângă Mine în templul cetății, precum este scris de cei ce biruiesc în numele Meu. O, e ziua voastră de serbare în cer și pe pământ și e mare taina cetății cu care coborâm, iar pietrele ei sunt cei vii ca și Mine, Mirele lor. Pe această colină Mi-am așezat temelia coborârii de sus, și avem simbol văzut așezat în grădina cuvântului Meu, avem pietricica cea albă și toată zidirea ei după deslușirea cetății cu care coborâm
243