România – Noul Ierusalim
Am venit din cer pe pământ cu Tine, Doamne, că e vremea venirii Tale după două veacuri de la plinirea tainei nașterii Tale din Fecioară. Am venit aici, unde Tu ai scaunele de judecată așezate pentru Israel și pentru toate popoarele, că ai deschis procesul neamurilor, după cum era scris în prooroci. Noi, soborul apostolilor Tăi israeliți, ne așezăm pentru judecata poporului Israel pe cele douăsprezece scaune, după numărul celor douăsprezece seminții ale fiilor lui Israel. Binecuvintează împlinirea acestei Scripturi, binecuvintează intrarea sfinților Tăi, Doamne! Amin, amin, amin.
– V-am binecuvântat pe pământ, și v-am binecuvântat în cer, și iar vă binecuvintez pe pământ după două mii de ani, pentru ca să vă așezați pe cele douăsprezece scaune pe care Eu vi le dau, o, iubiți ucenici. Mărturisiți cuvântul adevărului peste poporul Israel care s-a împietrit de atunci și până azi. Așez lângă voi încă douăsprezece scaune, și pe ele stau cei doisprezece fii ai lui Iacov, care s-a numit Israel, și din care s-a întocmit acest popor. Ei vor fi martorii mărturisirii voastre, iar Eu voi judeca apoi făptura lui Israel. Amin, amin, amin.
– Noi, soborul apostolilor Tăi cei din cer, așa grăim, Doamne: Domnul Se îndură de poporul Său și înalță pe cei blânzi, și pe cei smeriți îi încununează cu biruință ca să preamărească pe Domnul cu gura lor, iar sabia cea cu două tăișuri este în mâna Lui, și Se răzbună pe necredincioși și pedepsește noroadele și leagă pe împărații lor în obezi, și pe mai-marii lor în cătușe de fier, și îndeplinește cu ei hotărârea Sa, precum este scris. Amin.
Cele douăzeci și patru de scaune stau așezate în mijlocul României, țara judecății Domnului, iar pe ele stau douăzeci și patru de bărbați israeliți. Jumătate din ei vin de la începutul lui Israel, iar jumătate din ei vin de la sfârșitul lui Israel. Ei au avut credința să stea înaintea lui Dumnezeu pentru Israel. Amin. Pe cel credincios nu-l poate nimeni judeca, dar el poate judeca pe toți pentru Dumnezeu. Cel ce trimite cuvântul Său pământului, este Domnul, al Cărui cuvânt aleargă repede; este Domnul, Cel ce vestește cuvântul Său lui Iacov, îndeplinind îndreptările și judecățile Sale lui Israel. Amin.
Ascultați, voi, fii ai lui Israel! Ce-i folosește celui care cunoaște legea din scoarță în scoarță dacă nu o și împlinește? Iată, învățătura și viața nu se iau de la cei învățați, căci omul necăjit îi mulțumește celui ce-i dă dacă-i dă bine, și nu se uită dacă e deștept sau prost cel ce-i dă lui milostenie și viață. Credeți voi în prooroci? Știm că credeți. Proorocii și-au făcut nume, lor, și poporului lor, mărturisind dreptatea lui Dumnezeu. Așa lucrăm și noi, cei ce am fost ucenici credincioși Adevărului Care a venit din cer pe pământ în mijlocul lui Israel acum două mii de ani când voi v-ați împietrit ca să nu credeți, și ca să împliniți proorocia lui Isaia care zice: « Cu urechile veți auzi, dar nu veți înțelege, și cu ochii vă veți uita, dar nu veți vedea, căci inima acestui popor s-a învârtoșat, și cu urechile aude greu, și ochii lui s-au închis, ca nu cumva să vadă cu ochii, și să audă cu urechile, și cu inima să înțeleagă și să se întoarcă, și Eu să-i tămăduiesc pe ei ».
Atunci Domnul a plecat pribeag, cu harul Său pe brațe, și Și-a ales din nou loc pentru El. A făcut un popor nou, și l-a pețit și l-a numit țara întoarcerii Lui la sfârșitul timpului, țara strălucirii, pentru cele ce a așezat El peste ea acum, la capătul vremilor; țara românilor, care s-a ridicat din Hristos, la propovăduirea trimișilor Lui. În ea ne-a așezat Domnul și nouă scaunele de judecată pentru Israel, căci suntem israeliți. În țara lui Israel nu avem cum sta, din pricina necredinței lui Israel, din pricina semeției lui Israel, dar noi suntem israeliți pe pământ și în cer, și suntem vii
116