Proorocul mincinos şi ecumenismul
oaspeţi din cer şi de pe pământ , că vin magi şi înţelepţi ai pământului să vă vadă şi să vă vestească pentru lucrarea Mea cu voi .
Extras din Cuvântul lui Dumnezeu din Duminica a şaptea după Paşti , a sfinţilor părinţi , din 12-06-2005
***
Eu ţi-am spus mereu că între sfinţi e dor mare şi tot mai mare pentru cuvântul Meu de pe masa ta , iar tu să prinzi fiori cereşti când ştii cu cine stai la masa cuvântului Meu , şi să-ţi fie precum în cer pe pământ , şi să am putere de la tine prin harul Meu de peste tine , iar harul se dobândeşte în om prin credinţă neclătinată , poporul Meu . Toţi cei care sunt acum cu cerul , prin credinţa lor cea fără de clătinare au ajuns sfinţi pe pământ şi cu puterea Mea în ei , după ce Îmi dădeau Mie locaş în ei , dar prea puţin a fost numărul lor faţă de multul neam omenesc . Prea puţini M-au pus la încercare ca apoi să Mă descopăr în ei înaintea oamenilor .
Extras din Cuvântul lui Dumnezeu la sărbătoarea sfântului ierarh Nicolae din 19-12-2005 ***
… Dau glas arhiereului cel venit în venirea Mea cu sfinţii în ziua pomenirii sfântului Meu , arhiereul Vasile cel Mare , care are acum mărturisitor lângă el pe cel ce a stat mare pe scaunul bisericii din cetatea Târgoviştei , şi iată , îl aşează cu binecuvântare arhierească mărturisitor acum , căci biserica din care el a venit la cer se clatină cu putere mare de pe temelii , căci vai cetăţii pe care oamenii o zidesc pe nisip şi nu pune şi nu păstrează ca temelie a ei sfinţenia , barca de salvare pe care Eu am aşezat-o ca să fie pe pământ când am venit acum două mii de ani ca să aşez între oameni credinţa cea de sus , din cer , şi împărăţia ei . Amin , amin , amin .
– Credinţa cea din cer , Dumnezeule , Doamne al poporului Tău de azi , fiul cel mic al neamului român , o , nu este în biserica din lume credinţa cea din cer . Credinţa cea din cer , când ea este în biserica cea de un nume cu Tine , eu o asemăn cu apa cea sfântă în care peştii din ea nu mor niciodată , Doamne Care m-ai miluit de m-ai luat de pe pământ ca să mă pomeneşti în cer prin guriţele fiilor Tăi de la Pucioasa , cetatea pe care Tu Ţi-ai aşezat munte înalt de pe care rosteşti legile facerii din nou a lumii , după dreptatea Ta .
Cu duh de umilinţă cerească mă fac mare în cuvânt peste biserica neamului român , care ar fi trebuit să asculte numai şi numai de Tine dacă Tu ai ieşit cu apa cea vie a râului vieţii ca să adăpi cu ea pământul , iar el să se facă nou prin apa spălării , prin focul Duhului Sfânt , glasul gurii Tale care se face râu din cer , căci cincizeci de ani ai cuvântat din cer pe vatra poporului român . Dau cei străini de acest pământ român să-l ia ei , pentru slava Ta de peste el , pentru cuvântul venirii Tale cu bucuria cerului pe pământ . Dar altfel va fi decât caută omul fărădelegii să lucreze în ascuns peste planul Tău care este purtat în mâna Ta , şi prin care numai Tu vei birui .
Iată , Doamne , cei ce lovesc în această piatră se sfărâmă în ea , iar pe cei peste care ea cade , aceia se fac puzderii , după cum au scris proorocii Tăi prin Scripturi . Eu le amintesc acum , după ce am păşit în al şaptelea an de la plecarea mea de pe pământ pentru necredinţa mea care atât de greu m-a pedepsit apoi pe pământ , şi le spun la toţi cei ce se numesc pe ei înşişi şi unii pe alţii arhierei şi preoţi ai bisericii Tale , dar sunt săraci de Tine aşa cum am fost eu , săraci de credinţă şi de sfinţenie fără de care nimeni nu vede şi nu este cu Domnul , le spun că duhul mărturisirii Tale prin fiii poporului Tău cuvânt peste ei , le dă acum de veste că cele vechi trec cu trosnet , şi rămâne ceea ce Tu ai aşezat pe pământ biserică sfântă , Biserica Noul Ierusalim , şi ea va fi mare
87