Focul apocaliptic
O , despre botezul credinței și al rodului ei , e mult de grăit , și de rumegat apoi învățătura Mea pentru creștin . Eu grăiesc și dau din destul , ca să fie focul Meu în inimile care Mă iau de aici , dar dacă rumegarea cuvântului Meu nu-și are loc mai mult în lucrarea dintre frați , aceasta este nepăsarea de suflet , iar focul Meu nu se aprinde în inima celor ce aud cuvântul Meu .
Extras din Cuvântul lui Dumnezeu la Soborul Sfântului Ioan Botezătorul , din 20-01-2019 ***
O , acum două mii de ani am zis cuvânt de dor în grăirea Mea pe cale cu ucenicii cu care umblam , și am zis : « Foc am venit să arunc pe pământ , și cât aș vrea să se aprindă chiar acum !». Fiilor , fiilor , dorul este acest foc , dorul de Dumnezeu , dorul de cer , de rai , de sfinți , de locașurile cerești , de tainele încă ascunse ale împărăției Mele și pregătite pentru cei ce iubesc pe Domnul cu dor pe pământ . Fără dor nu poate omul să-L iubească și să-L țină în inimă pe Domnul . Dacă dorul de Domnul nu arde ca focul în inima celui iubit de Dumnezeu , o , acolo este suferință și arde dorul în Dumnezeu , și mai puțin în om , și iubirea Mea este tristă dacă nu e mare și în om ca să-l călăuzească pe om înspre Mine cu dor și cu căutare , o , și de aceea , fiilor , mai spun și Eu uneori prin suspine : Mi-e dor !
Iată , sfinții Mei au avut în ei mișcarea și lucrarea dorului și s-a întâlnit dorul din ei cu dorul din Mine și a făcut minune în ei și cu ei această întâlnire , o , și le erau puse la încercare credința și dorul , și îi învățau sfinții Mei pe toți că trebuie trăire și că trebuie încercări ca să te poți face creștin , și trebuie suferință și defăimare și umilire să porți , că altfel nu vei putea fi creștin , nu vei fi ca Hristos , Cel prigonit chiar și mai înainte de nașterea Sa , o , și e cu mare lucrare de pregătire calea pentru a fi creștin omul , și mai ales să-i crească dorul de cele de sus pe pământ , de locașurile dorului , căci pe cât ți-a fost de mare și de multă și de frumoasă iubirea de Domnul pe pământ , atât vei avea în cer parte de ea din partea Mea .
… O , așa și tu să faci , fiule creștin , dacă vrei să-ți formezi viață duhovnicească și să-ți fie cârmuită ea . Că iată ce frumos au lucrat sfinții cât au stat pe pământ , și ce mult și ce sfânt au cârmuit ei apoi peste cei care se umpleau de dor de cele cerești în ei ! O , că se lupta ierarhul Vasile , se lupta sfântul Domnului să-i elibereze pe oameni de diavoli , de viață fără Dumnezeu , de apucături urâte și păcătoase , că mulți caută după Domnul în vremi de necaz , ca și acum două mii de ani când Mă căutau turme mari de oameni ca să le dau vindecare de neputințe . Dar Mie Îmi este dor de om care vine de dor după Mine , și așa om doresc să Mă urmeze , așa cum numai la auzul mărturisirii despre Mine se zidea dorul de Dumnezeu în cei pe care i-am ales Eu să-Mi fie ucenici apoi .
Marele ierarh Vasile are în ziua aceasta serbare între sfinți , ziua din an în care el a intrat în locașurile cerești ale celor ce iubesc cu dor pe pământ după ele , și salută el de lângă Mine pe cei din cetatea cuvântului Meu și intră acum în cartea Mea el .
— Ca focul a ars în inima mea dorul de Tine și de cele din cer , Doamne , o , și ce dor Îți este de oameni aprinși de dor după Tine , Bunule Mântuitor !
Eu doar aduc salutarea mea acum cetății cuvântului Tău și celor ce străjuiesc în ea venirea Ta cu sfinții , și spun : Foc a voit și voiește Domnul să arunce peste pământ și să ia foc mulți și tot mai mulți , fiilor din cetatea Domnului cu voi . Dorul este focul , și fără acest foc nu-I este Domnului cald în inima omului .
62