Cuvântul lui Dumnezeu despre focul apocaliptic Cuvântul lui Dumnezeu despre focul apocaliptic | Page 52

Focul apocaliptic
O , e străin omul , e tare străin , bietul de el , căci se înstrăinează de Mine prin păcat și umblă așa apoi , și cu cât aș da să-l strig pe cel apăsat de conștiința lui , cu atât el fuge și se ascunde înăuntrul lui . Eu însă vin și tot vin și dau să Mă ating de inima lui cu cuvântul Meu cel de foc și să-i dau nădejde de mântuire și să-l iau în slujba Mea pe om și să-i spun : « Iată , s-a atins de buzele tale și va șterge fărădelegile tale , și de păcatele tale te va curăți ». Amin .
Și acum Mă scriu în carte cu porunca vieții și iarăși îi aduc omului aminte de ea , porunca cea de la început și pe care Eu , Domnul , și Ioan , ucenicul Meu iubit , am înnoit-o prin rostire acum două mii de ani și am zis : « Poruncă nouă vă dau : iubiți-vă unii pe alții cu iubirea lui Dumnezeu ».
O , i-am spus omului : « Să iubești pe Domnul Dumnezeu , omule , să-L iubești din toată ființa ta , și pe aproapele tău să-l iubești ca pe tine însuți ». Nu înțelege omul cum să împlinească el ceea ce i-am dat să lucreze , și voiesc să-l povățuiesc Eu pe el acum . Izvorul Meu de cuvânt se face jar și cărbune aprins ca să se atingă de inima omului și să-l ia omul pe buze apoi , și din mijlocul cetății strig și îl chem pe om să Mă audă , și îl strig în mijlocul cetății cuvântului Meu cel de azi , din mijlocul celor ce aud din gura Mea cuvântul Meu cel de foc ca să-l ia ei și să-l arunce pe pământ și să se aprindă acest foc și să ardă păcatele din oameni focul cuvântului Meu , căci diavolul a pus lege pe pământ păcatul . O , vai lui , că vine nimicirea lui ! Amin .
Extras din Cuvântul lui Dumnezeu la sărbătoarea tăierii capului sfântului Ioan Botezătorul , din 11-09-2010
***
O , poporul Meu , omul trăiește mai mult în pântecele lui , în care el se desfată cu inima . Își pierd mintea cei ce cad din slava lor cea de pe pământ și care le amenință strânsura lor , și sunt mai rău ca diavolii , bieții de ei . Nu-i mai pot ajuta , căci sunt orbi de tot . O , nu-i mai pot ajuta decât cu răsplata cea pentru fapte ca să le deschid ochii și să-și privească înșelăciunea vieții lor față în față cu ei , căci pe Mine , Domnul , ei n-au voit să Mă aibă , fiindcă viața lor și-au dat-o deșertăciunii vieții . Voiesc însă pe tine să te am și să te păzesc și să te păstrez al Meu , o , poporul Meu , și bunul Meu să fii tu , averea Mea pe pământ să fii , tată , că Eu am făcut cerul și pământul și n-am loc pe pământ , n-am , că omul s-a semețit și M-a dat deoparte din drumul lui și M-a uitat , și își spune Dumnezeu omul , așa își spune , și s-a făcut el pedeapsa Mea , crucea Mea cea grea , și pe care va fi s-o las jos , că vine vremea slavei lui Dumnezeu pe pământ și Mă trimite Tatăl cu ea mereu la tine , ca să pregătesc pământul pentru slava Mea , o , poporul Meu . O , îmbracă-te , tată , în Dumnezeu din zi în zi mai mult , și aceasta să-ți fie ție ocrotire și pavăză tare și armă de nebiruit în fața celor ce s- au despărțit de Mine pe pământ , dându-se ei stăpânitorului întunericului acestui veac trecător . O , îmbracă-te în Hristos , fiule , îmbracă-te tot mai frumos , că Eu te învăluiesc în cuvântul Meu mereu și nu știu oamenii de ce nu trag mulți spre Mine și spre tine , dar știu Eu aceasta . Tu ești învăluit în cuvântul Meu , pe care oamenii nu l-au iubit nici atunci , nici acum , căci am venit acum două mii de ani între oameni , și acum iarăși vin , și stau învăluit în cuvânt și cuvintez , și nu fac semne și minuni cu tine și lângă tine ca să Mă vadă oamenii cu ochii , ci Îmi fac lucrarea venirii Mele cuvânt pe pământ și Îmi pregătesc strălucirea și slava zilei Mele și ziua când toate noroadele de pe pământ vor vedea umilința Mea cu care am locuit între ei și prin care am răbdat disprețul tuturor , în vreme ce Eu M-am descoperit cuvânt din cer între ei , iar ei nu M-au cunoscut și n-au înțeles împlinirea profețiilor mari și mici cu acest pământ , și mai cu seamă pământul neamului român , dat Mie de Tatăl să-Mi fie casă de venire acum , la sfârșit de timp , și de credință în oameni . O , puțini , puțini trag cu duhul credinței , de la care să vină învierea Mea
52