Despre chipul cioplit şi semnul crucii
O, omul se închină la multe. Să nu se mai închine, că este păcat! Mai este de deslușit mult și multe în dreptul acestei taine, taina închinării. E mult acest păcat, și toți îl fac din plin, până și creștinii care nu au în fire umilința prin lepădarea de sine și prin ferirea de semeție și de slavă de la semeni.
Stau și privesc acum lucrarea bisericii Mele de Nou Ierusalim pentru această taină adusă pe masă din cer în zi de praznic de înviere, ca să fie ea așezată și bine întărită și lucrată apoi de biserica aceasta a începutului Meu cel nou cu voi, fiilor, căci scris este: « Noi le facem pe toate!», și trebuie împlinită această Scriptură, și am împlinit, că am început din nou totul, ca la începutul bisericii Mele am început iarăși, căci trebuia, fiindcă în biserică trebuie sfințenie ca să fie ea biserica Mea, biserica lui Hristos, în care Duhul Sfânt să grăiască și să împlinească.
Iar în zile de Sfinte Paști, toți să spunem, și toți să cântăm, cerul și pământul să cânte laolaltă în cetatea cuvântului Meu: Hristos a înviat!
Însuflețiți de bucuria minunii învierii Mele, cântați, fiilor, Hristos a înviat!
Dau poruncă sfântă acum celor din iad și le spun lor, Eu, Domnul Cel înviat, spun: Să cânte toți cei din iad, să cânte cântarea lui Hristos Cel înviat!
Să răsune tot iadul și să cânte cântarea cea de biruință a lui Iisus Hristos Cel înviat, Cel Care a sfărâmat porțile iadului!
Să cânte iadul tot și să se cutremure din toate țâțânile lui, căci Hristos a înviat! Hristos a înviat! Hristos a înviat! Amin, amin, amin.
Cuvântul lui Dumnezeu la Praznicul Învierii Domnului, Sfintele Paști, ziua a doua, din 03- 05-2021.
***
Voiesc să te tămăduiesc de duhul pierzării, omule care tot dai să câștigi și să ai. Ai pierdut smerenia inimii, care te ținea legat cu inima de Dumnezeu, ai pierdut această odihnă și ai luat în minte și în inimă trufia de a te despărți de Dumnezeu pentru duhul lumii, iar lumea și stăpânitorul ei te-au învățat iubirea de argint, al doilea greu păcat din cele șapte păcate de moarte, o, și nu mai e om, și nici copil să nu se joace cu acest șarpe, pe care îl atinge cu mâna ori de câte ori dă să-și facă plăcerile inimii, că numai cu banul poate omul să cumpere lumea și plăcerile ei și nevoile cele pentru viață depărtată de Domnul, iar înțelepciunea vindecării de iubirea de argint nu mai are pe unde pătrunde în om, o, nu mai are când.
Iată stăpânitorul acestui veac, cât de ușor îl stăpânește pe om de nu mai poate omul scăpa spre Dumnezeu! O, cum să mai tămăduiesc Eu omul? Păcatul iubirii de argint e prea acoperit de ochii și de mintea omului. Umblă omul după bani, se duce peste mări și țări să-și facă rost de bani, de acest șarpe care a luat stăpânire mare în inima omului, iar satana îl ajută pe tot omul să umble cu sculele lui și să stea în duhul lumii, vrăjmașul cel ascuns chiar și de cei aleși pentru Domnul pe pământ, o, și sunt prea puțini dintre cei ce fug de acest șarpe: banul.
18