Despre chipul cioplit şi semnul crucii
Atâtea rânduri de oameni au făcut trup fără suflet şi s-au închinat diavolilor, căci ce iese din trup, trup este, iar Dumnezeu este Duh dătător de viaţă. Omul n-a putut să-i dea suflet viu trupului făcut de mână de om, dar Eu trupului făcut de mâna Mea i-am dat suflet viu şi l-am numit om; l-am făcut chip şi asemănare a Mea şi l-am numit om după ce l-am făcut, dar trupul făcut de mâna omului se numeşte diavol.
Extras din Cuvântul lui Dumnezeu la Sărbătoarea sfinţilor patruzeci de mucenici din Sevasta, din 22-03-1997
***
O, copii de la ieslea coborârii Mele, Îmi cere omul, mereu Îmi cere omul. Îi cere omul lui Dumnezeu, Îi cere mereu. Cum de nu-L cere și pe Dumnezeu? O, iubirea cea de pe pământ nu e ca iubirea cea din cer, care se dă fără să ceară. Nu se poate sui la cer iubirea care nu se dă, iubirea care cere din om pentru el. Ea coboară mila și iubirea Mea la om, dar ea la cer nu se poate sui. Cere omul de la Mine, cere de șapte mii de ani. De ce nu Mă cere și pe Mine omul? Mă uit pe pământ și nimeni nu voiește să vin. Este scris în Scripturi să vin, și nimeni nu voiește să vin, și nimeni nu Mă cere să vin. Nu vrea să se facă omul frumos pentru venirea Mea. Nu vrea omul să se gătească pentru venirea Mea. Pentru el se pregătește omul, și își pune podoabe și își pune miresme și își pune haine moi și își face așternuturi și își împletește cununi și își pune pe cap cununile și biruințele lui. O, numai pentru Mine nu se mai pregătește omul, și Eu Mă uit îndurerat la om, îndurerat adânc. Îi văd omului chipul cioplit și sunt îndurerat adânc de la om.
O, fiilor copii de la ieslea Mea, de ce, oare, nu-i place omului cum l-am făcut Eu pe omul cel întâi zidit? Îi văd omului chipul, și îl văd pe om nemulțumit de chipul lui. S-a așternut peste om dumnezeul întunericului acestui veac, și îl învață pe om să-și facă chip cioplit și să se închine lui însuși omul.
Omule furat din brațul Meu, te-ai lăsat furat de dumnezeu străin de Tatăl tău Cel dintâi și Cel de pe urmă. Simțurile tale nu mai sunt din Dumnezeu, și sunt din lume, iar lumea Mi-a închis cerul ca să nu vin pe pământ și să-l înviez pe om din moarte, din somnul lui cel adâncit în moartea Mea din om. Am murit de tot în om. O, cine să sufle peste om cu Duhul Meu ca să înviez Eu în om și să-și vadă omul prin vederea Mea din el chipul lui cioplit, căruia i se închină? O, unde este chipul și asemănarea Mea pe care am așezat-o Eu pe trupul și pe chipul omului? Mă uit pe pământ și văd numai Sodomă, și văd numai Gomoră, și cerul nu mai este pe pământ. Nu pot să stau cu omul pe pământ, că el și-a făcut chip cioplit din el însuși.
Ai călcat porunca Mea, omule! Eu ți-am spus să nu-ți faci chip cioplit, și tu nu M-ai ascultat. Mă uit la tine și Mă doare chipul tău cioplit. Iată ce te-a învățat omul cel dușman pe tine și pe Mine. El stă în calea ta cu marfa lui, cu învățătura lui, și tu iei din ea, și tu mori din ea. M-am făcut negustor și vin în calea ta și Mă desfac înaintea ta cu ale Mele din Tatăl luate. Eu nu-ți sunt dușman. Eu sunt Cel ce dau viață și sunt Viața. Ia și tu din ea, că Mă desfac cu ea înaintea ta. Mă doare când Îmi spui că Mă iubești iubindu-te pe tine. Mă doare când Îmi spui că Mă ai avându-te pe tine. Chipul tău cioplit dovedește aceasta, iar Eu sunt adevărat în cuvânt. O, cum să fac cu tine? O, cum să te iau cu ușorul ca să Mă primești și să nu Mă lovești și să nu-Mi dai peste mână dacă dau să lucrez la facerea ta cea din Mine? Facerea ta de acum nu e de la Mine, și e de la tine. Cel ce Mă iubește este cel ce stă la făcut. Tu ai venit la izvor, iar izvorul acesta sunt Eu, Fiul Tatălui Dumnezeu, și îți grăiesc cu grai ceresc și dau să te învăț să bei. Cel ce bea este cel ce înviază. Tu ai chip împrumutat de la dușmanul Meu și al tău. Nu-Mi mai spune că Mă iubești dacă porți chipul celui
10