Cerul- scaunul de domnie, pământul- aşternut picioarelor- omul îndumnezeit
Eu. Ea, cu iubirea ei, luminează întunericul vieții omului din lume, că lumea nu are o cărare, lumea are cărări schimbătoare. Fecioara mama Mea s-a numit roaba Domnului, și Dumnezeu a numit-o stăpână pe cea care s-a numit roabă. De ce se zice că ea e stăpână a cerului? Pentru că ea a stăpânit cerul, și nu l-a făcut trup. Ea și-a păstrat trupul cer și scaun de domnie a lui Dumnezeu, căci cerul este scaun de domnie a Domnului.
Extras din Cuvântul lui Dumnezeu la praznicul Nașterii Maicii Domnului, din 21-09-1995 ***
Pace ție, Israele! Pace cărării Mele de la cer și până la tine, fiule! Vin cu duh de serbare cerească, vin să te mângâi cu duh de serbare cerească, vin la tine, poporul Meu, că n-am unde să Mă mai duc, n-am unde să mai călătoresc. Peste tot e numai înțelepciune omenească, iar propovăduirea crucii, a vieții cu Hristos, este o nebunie pentru cei ce iubesc pierzarea cea din fapte lucrată. Vin la tine, poporul Meu, și voiesc să-Mi găsesc plăcerea în tine, fiule mic, căci cu tine Îmi port crucea cea de azi. Ți-am dat crucea Mea, ți-am dat viața Mea s-o porți, ca să ajung cu crucea Mea până la capătul cel de apoi și să Mă odihnesc în tine, poporul Meu. Crucea Mea e viața Mea, și de aceea ți-am spus: „ Mi-e dor de Mine în tine, fiule al poporului Meu”. Lumea ia cuvântul Meu și îl înțelege greu, că lumea este încurcată de înțelepciunea acestui veac. Dar tu, fiule, înțelegi adâncimea înțelepciunii Mele, că ție ți-am dat din Duhul Meu, ca să înțelegi adâncurile lui Dumnezeu, căci cel ce este întru Dumnezeu, acela are înțelepciunea lui Dumnezeu, care nu are nimic în înțelepciunea stăpânitorilor acestui veac. Cerul te numește pe tine fericit, poporul Meu, căci fericit este acela care are înțelepciunea lui Dumnezeu, Care vine cu Duhul Său în cei ce cred în El. Tu să nu fii neputincios întru această fericire. Tu să ții minte mereu cuvântul Meu și să stai în el, poporul Meu, că el te ține pe tine în Mine. El te întrupează în trupul Meu cel sfânt, care se face cuvânt înaintea ta, în inima ta credincioasă și aplecată în Mine, fiule scump. N-am nimic mai scump ca tine, poporul Meu, că tu ești așteptat de șapte mii de ani ca să plinesc cu tine ultimele făgăduințe rostite de Mine, cer nou și pământ nou, și om nou, după chipul și asemănarea Mea, ca să se arate înțelepciunea lui Dumnezeu cea ascunsă, cea de taină, fiule, pe care Eu am rânduito mai înainte de veci spre slava Mea și a ta, copile credincios la sfârșit. Vin mereu la tine, ca să te țin în brațe, ca să te mângâi, ca să-ți întăresc credința în înțelepciunea Mea, căci frica de Dumnezeu te așează pe tine întru taina înțelepciunii cea din cer pe pământ. O, numai cuvinte mari înființez prin cuvântul Meu, dar cei duhovnicești le pricep, fiule. Omul firesc nu pricepe cele ale Duhului lui Dumnezeu, dar cel duhovnicesc pricepe înțelepciunea cea de taină a lui Dumnezeu.
Vin cu duh de serbare și cu mama Fecioara, care v-a dat pe Fiul lui Dumnezeu. Ea este scara pe care Eu M-am coborât de la Tatăl la voi ca să Mă fac Fiul Omului, și să Mă cunoască omul că vin de la Tatăl prin Duhul Sfânt și prin Fecioară, fiindcă omul cel din cer este feciorelnic. Omul trebuia să rămână numai din cer, dar n-a voit să asculte, și am venit să-l așez pe om în ascultare, ca să-l pun înapoi în cele lucrate de Mine pentru om.
O, omule care nu cunoști înțelepciunea lui Dumnezeu și comoara ei, am venit cu această lucrare de cuvânt ca să înviez în om înțelepciunea cea de taină a Mea, căci înțelepciunea Mea este duh iubitor de oameni. Am venit în calea ta ca să-ți arăt crucea, ca să-ți arăt viața, viața Mea, omule, viața Mea în om. Aceasta este înțelepciunea pe care am venit s-o așez peste oameni. Eu sunt Fiul înțelepciunii lui Dumnezeu, și am venit să Mă fac Dumnezeu în om ca să aibă omul înțelepciune. Am venit să Mă întrupez în om prin cuvânt, ca să fac cer nou și pământ nou în om, și om nou în om. Am ales un popor, ca să am urechi de auzit și ca să Mă înființez în cuvânt,
8