Ce spurcă pe om, ce intră sau ce iese din el?
spatele pământului-mamă, ci ar trebui să îl cinstească în permanență, căci numai așa vor putea primi binecuvântarea fizică pe care le-a promis-o Moise”.
Marea Evanghelie a lui Ioan, IX / 152
„ Câțiva discipoli M-au întrebat:‘ Doamne, am remarcat că în fiecare dimineață, cu o oră înainte de răsăritul soarelui, Tu ieși afară – chiar și pe timp de iarnă – și te bucuri de manifestarea naturii, la fel cum facem și noi. Ne-am întrebat de multe ori: cum se face că îți găsești plăcerea în manifestarea unui loc atât de minor din vasta Ta creație, cum este acest pământ?’
Le-am răspuns:‘ Tot ceea ce există în iubirea Mea eternă este personificat în fața ochilor voștri. De ce să nu-Mi găsesc plăcerea în iubirea Mea, născută din Totalitatea eternă?
Există două motive pentru care îmi place să ies afară dimineața devreme, iar uneori și seara târziu. Mai întâi de toate, trebuie să știți că dimineața spirituală a sufletului ființei umane, la fel ca și dimineața pământului, trebuie să înceapă devreme. Eu Mă voi bucura atunci de dimineața timpurie din inima omului, la fel cum M-am bucurat vizibil de aceste dimineți în natură, în fața ochilor voștri.
În al doilea rând, e bine să învățați să vă începeți activitatea dimineața devreme, la fel cum fac și Eu acum. Același lucru spuneți-le și celor cărora le veți predica Evanghelia Mea, căci numai printr-o aspirație timpurie și printr-o activitate susținută, începută dimineața devreme, vor reuși ei să atingă Împărăția lui Dumnezeu dinlăuntrul lor, în care vor rămâne apoi de-a pururi. Îmi place de asemenea să ies afară și serile, pentru a vă indica astfel că ființa umană ar trebui să fie la fel de activă și în seara existenței sale pământești, pentru a-și întări Lumina interioară a Vieții. Liniștea specifică serilor nu se va transforma niciodată în fericire veșnică decât atunci când ați fost perfect activi de dimineața devreme până seara târziu’”.
Marea Evanghelie a lui Ioan, I / 221
Domnul: „ Oamenii nu pot cunoaște adevărata bunăstare interioară decât printr-o activitate continuă. Întrucât viața este rodul activității perpetue a lui Dumnezeu, ea nu poate fi menținută decât printr-o activitate similară. Din inactivitate nu se poate naște altceva decât moartea!
Puneți-vă mâna pe inimă și simțiți cum bate ea continuu, zi și noapte. Viața întregului organism depinde de activitatea ei. Așa cum odihna inimii fizice ar provoca moartea organismului, inactivitatea inimii sufletului ar provoca moartea acestuia.
Inima sufletului este numită iubire, iar pulsațiile ei se exprimă prin așa-numitele fapte ale iubirii. Rezultă că pulsul neobosit al acestei inimii este dat de activitatea neîntreruptă a iubirii. Cu cât inima sufletului pulsează mai intens, cu atât mai viu este sufletul. Când activitatea sufletului devine suficient de intensă, egalând-o pe cea a lui Dumnezeu, ea trezește viața spiritului divin din interiorul sufletului. Odată trezit, acest spirit divin, care este viața pură și activitatea supremă, care nu obosește niciodată, se revarsă în suflet, care a devenit egal cu el, datorită activității sale pline de iubire, astfel încât sufletul atinge viața eternă și indestructibilă.
Așadar, totul pornește de la activitate, niciodată de la lene! De aceea, nu cultivați lenea și inactivitatea, căci răsplata care vă așteaptă este viața eternă!”
Marea Evanghelie a lui Ioan, V / 169
Domnul: „ În ceea ce privește trupul vostru, Eu vă spun: v-ați putea prelungi cu cel puțin o treime viața dacă, în loc de aceste paturi orizontale, v-ați odihni noaptea pe bănci sau pe scaune de odihnă( echivalentul fotoliilor de astăzi), așa cum avem noi aici. Din cauza nivelului jos al paturilor, diferența de presiune sanguină între zi și noapte este foarte mare, ceea ce conduce în timp la tot felul de tulburări digestive. Când corpul se odihnește pe un scaun înclinat timp de mai mulți ani, aceste tulburări nu apar.
Avraam, Isaac și Iacov nu dormeau decât în asemenea fotolii. Ei nu știau ce înseamnă patul, și astfel au ajuns la vârste foarte înaintate, în deplinătatea puterilor lor trupești și sufletești.
95