Ce spurcă pe om, ce intră sau ce iese din el?
A intrat această păsărică în ciori și mănâncă și ea ce mănâncă ciorile, și hoituri mănâncă. Acum mănâncă hoituri, că e cu ciorile. Am văzut odată cum a venit din străinătate un puhoi de ciori pe pământ, un stol mare, și eram cu Petru, prietenul Meu. Și au găsit ciorile pe câmp un stârv spurcat și s-au așezat și l-au mâncat. Și Petru zice: „ Vai, Doamne, așa mâncare mănâncă ciorile acestea?“. Și am zis: „ Așa mănâncă, Petre, căci ciorile sunt ciori“. Și i-am povestit că aceste ciori sunt omenirea de astăzi, care mănâncă ce nu știe, carne și de om, și de cățel, și de pisică, și de șoarece. Atunci au găsit pe câmp acel stârv, dar acum acest stârv e în magazine. Creștine, ține ascuns aceasta, ca să nu se cunoască de lume că voi știți. Și atunci Petru a pus mâna la gură și a plâns cu amar și Eu am spus: „ Așa vor ajunge robii Mei“.
Am grăit de multe ori: nu mai mâncați lucruri care nu știți de unde sunt. Mâncați lucruri făcute de voi.
... Tată, ce faceți voi? Dacă Eu M-aș apuca să vă spun toate, toate, M-ar apuca sfârșitul. Ce faceți voi? Unii mâncați, și alții vă jeliți; unii tremură de frig, și alții, cu șapte haine pe ei; unii vă rugați, și alții chefuiți și vă îmbuibați.
Extras din Cuvântul lui Dumnezeu, din 16-04-1975 ***
... Nu mai e anul 1954. O, nu mai sunteți de atunci, și sunteți de astăzi, când se uită moartea pe fereastră să numere pe cine să ia cu grămada. Duhovnicește vorbesc. Nu vorbesc de roșul de pe buze sau de sprâncenele făcute, ci vorbesc de credință și de suferință, și voi nu așteptați sfârșitul, că ți-a șoptit satana la ureche că nu se mai sfârșește acest veac, și te minte, tată.
... Fiți învățați, că au ajuns animalele mai înțelepte ca oamenii, că pasărea când bea apă, după fiecare înghițitură Îmi mulțumește.
Extras din Cuvântul lui Dumnezeu, din 19-04-1975 ***
... Am trimis la tine soli să te oprească de la moarte și nu te-ai oprit. Israele, de poporul lui Dumnezeu are grijă Dumnezeu, și de poporul rău are grijă duhul rău și îl duce să bea, să mănânce, până la un loc, și acolo îl lasă și se leapădă de el; și poporul acela se tânguiește, că atunci Dumnezeu nu mai e iertător și milos.
Este păcat strigător la cer! Am spus odinioară să vă înfrânați de la curvie, și tocmai lucrul acesta nu se împlinește. Am spus că femeia, după ce naște copilul, bărbatul nu are voie să se ducă la ea trei ani de zile, iar bărbatul s-a dus la femeie. Fiule, grea pedeapsă ai să primești, că te duce trupul în iad. Cum să mai zic Eu „ poporul Meu " când poporul e îndreptat spre rău? Eu aș vrea să fii curat, să fii sfânt, să fii înger, ca la ziua de apoi să închei veacul cu voi. Pot Eu să mai stau în mijlocul poporului Meu?
... O, poporul Meu, mult te ostenești, mult te trudești, dar dacă un lucru dintre toate nu e după voia Mea, toate se vor veșteji.
... Fiți atenți, cuvântul acesta e început de judecată. Bărbatul să-și iubească femeia, dar cu iubire duhovnicească, și femeia să-și iubească bărbatul, dar fără întinare. Femeia să-și cinstească bărbatul, și bărbatul să-și cinstească femeia cu cinste sfântă.
6