Calul alb apocaliptic
„ Și am văzut cerul deschis și iată un cal alb, și Cel ce ședea pe el se numește Credincios și Adevărat și judecă și se războiește întru dreptate.
Iar ochii Lui sunt ca para focului și pe capul Lui sunt cununi multe și are nume scris pe care nimeni nu-l înțelege decât numai El.”
Și este îmbrăcat în veșmânt stropit cu sânge și numele Lui se cheamă: Cuvântul lui Dumnezeu.”( Apoc. 19 / 11-13.)
Calul alb apocaliptic
... Bucurați-vă, că de la răsărit va veni un voinic: Cel ce șade călare pe calul alb, și cu arcul în mână va nimici pe împotrivitori și va da legi aspre pentru nelegiuiți, și El este Cuvântul lui Dumnezeu.
Extras din Cuvântul lui Dumnezeu, din 02-01-1973 ***
Și la tine vin, poporul Meu de azi care Mă aștepți. Acum stau pe nori și îți grăiesc, și în curând voi sta în mijlocul tău ca și în ziua învierii în mijlocul ucenicilor Mei, căci trupul Meu iarăși se va vedea de pe pământ, și pe pământ sfințit de cuvântul Meu cel ce vine înaintea Mea, după cum este scris în Scripturi despre Cuvântul lui Dumnezeu, Care vine călare pe cal alb. Și la tine vin, poporul Meu de azi, și îți spun: pace ție, celui ce Mă aștepți să vin! Fericiți cei ce Mă așteaptă să vin, că aceia sunt credincioși în Domnul Cel înviat.
Extras din Cuvântul lui Dumnezeu la Praznicul Învierii Domnului, din 14-04-1996 ***
… Tu, Doamne, cu dragoste l-ai făcut pe om ca să-l așezi în dragostea Ta, și omul nu mai știe ce este dragostea ca să creadă în ea și prin ea. Zdrobită sunt, Doamne, zdrobită de statura lui Israel, dar Tu ești în mine dragoste, și ea pe toate le suferă, pe toate le poate, pe toate le nădăjduiește, și toate Tu ești, Doamne. Tu ești tot și le poți pe toate, dar omul nu mai știe ce este dragostea. Omul pune acest nume pe toate cele făcute de el, că omul s-a pus sieși Dumnezeu. Omul este fără minte, Doamne, căci mintea omului a fost făcută ca să fii Tu în ea. Iartă-l pe omul care nu știe ce este minte, ce este știință. Omul prin știință a căzut, căci trufia lui l-a făcut să se vrea ca Tine, Doamne. Iartă-l, Doamne, pe om de trufia lui, și să se vrea omul ca Tine din dragostea lui, din credința și din ascultarea lui, nu din trufia lui, Doamne. Cu duhul zdrobit cad înaintea Ta și mă rog pentru om, căci dragostea pe toate le poate. Iartă-l pe om, că poți să ierți păcatele omului, Doamne, și ca să umble omul, să umble după Tine, să umble în Tine, că Tu ești calea, și pe ea trebuie să umble cel ce umblă. E vremea să cobori darurile Tale cele de mântuire. Fă omul să creadă în Tine prin darul credinței. Dă acest dar oamenilor, Doamne, și vei vedea că totul este cu putință celui ce crede, și va veni omul să fie cu Tine, Doamne, și Te va cunoaște în cuvântul acesta, în poporul Tău, Doamne, că Tu ești Cel ce vii, și Te va vedea omul venind în cuvântul acesta, Doamne. Dar de Israel să ai dragoste, Doamne, că el ca un cal alb Te poartă pe Tine pe pământ, ca să fii cuvânt peste oameni. El și cu Tine; calul cel alb, iar pe cal, Cuvântul lui Dumnezeu. Amin. El și cu Tine, viața Ta în el, că deschizi gura cuvântului Tău și grăiești în pilde, iar Israel își pleacă urechea la graiurile gurii Tale, Doamne. Amin.( Vezi selecția tematică: „ România- Noul Ierusalim- Noul Canaan”,- și pe jumpshare; Google Drive; scribd; archive; pubhtml5; joomag, n. r.)
1