Antichrist şi fiara apocaliptică
Vreme de o mie de ani părinții cei sfinți au luptat cu prețul vieții împotriva oricărui atac prin ereziile ivite ca din pământ peste mersul turmei, și biruiau de partea lui Hristos sfinții Mei și iarăși răsărea soarele și iarăși înverzea pajiștea, o, și avea hrană de sus turma creștină. După o mie de ani( 1054) s-a desprins din turmă mare parte din ea și s-au dat anatemei mulți dacă s-au despărțit, o, și mulți s-au dat și tot mai mulți apoi, până ce s-au făcut felii de tot soiul, fiecare felie cu căpetenia ei, cu apucăturile ei, și toate găsindu-și un tată, căruia i se spunea ca și până azi, papa de la Roma, dar au rămas și din cei răzleți de acest papă, o, și mare a fost anatema sub care singuri s-au tras cei care au ieșit de sub binecuvântare ca să rodească din sine, chiar dacă Eu, Domnul, am spus acum două mii de ani că mlădița care nu rămâne în viță se usucă și se taie și se aruncă în foc după ce rodește din sine rod rău, căci de unde să mai aibă ea hrană dacă nu rămâne în viță, dacă se dă anatemei, necunoscând lucrarea cea străină de Dumnezeu, gelozia lui satana asupra turmei lui Hristos?
Iată, s-a umplut pământul de rătăcire și de rătăciți apoi, căci din cei ce s-au ales aparte, adică anatemei, s-au născut o mulțime de dumnezei, fiecare după mintea lor, după trufia cu care se cred adevărați unii mai mult decât alții, până azi aceste cărări mergând în lături. Toată această zăpăceală s-a ivit pentru că păstorii bisericii Mele s-au înfrățit cu vrăjmașul Meu și al lor, cu antichrist, omul fărădelegii, strecurat în loc știut sfânt și dezbinând de la mijloc cu putere mare, până ce a biruit lovind în vremea sărbătorilor sfinților, pe care le-a răsturnat de la locul lor din calendar ca să nu mai fie ele serbate odată cu cele din cer, căci antichrist le-a mutat, și a câștigat bătălia și slăbirea turmei Domnului prin cumpărarea păstorilor năimiți și prin strivirea celor sfinți dintre ei, și dați la chin și la temniță și la moarte cei care mai vegheau, o, și s-au ridicat la cer cete de mucenici sfinți și s-a umplut cerul de ajutoare pentru cei de pe pământ, căci trebuia un număr, precum este scris, al celor uciși pentru mărturia lui Iisus, ca apoi Eu, Domnul, să vin cu ei și să răscumpăr sângele atâtor uciși trimiși între sfinți prin mucenicie, prin lucrarea lui antichrist, și iată, popoarele creștin-ortodoxe au mulți și mari mijlocitori între cei din cer și Mă întreabă aceștia de două mii de ani: Doamne, până când?
O, a venit vremea să le spun: Până acum. Acum Eu vin cu ei și cu toți drepții Mei din toate vremile de sub cer, și vin la masa Mea cu ei, că iată masa Mirelui nunții în mijlocul neamului român, iar Duhul Sfânt împarte hrană și descoperă mersul Domnului prin cuvânt rostit din nori, o, și fiecare trage la ceea ce și-a lucrat, bine sau rău, drept sau strâmb, credință dreaptă și sfântă, sau erezie, iar turma creștin-ortodoxă este via Mea, și Eu cânt în mijlocul ei cântarea miresei, căci Duhul și mireasa Mea zic: Vino, Doamne!
Stau și veghez cu tot cerul, cu toate puterile cerești. Privesc cu Tatăl la planul cel negru al omului antichrist, care se zbate de atâta vreme să-Mi sfâșie cămașa, să-Mi culce jos curățenia adevărului cel de la început al bisericii Mele. Iată, antichrist își caută oameni ca să mute de la locul lui din vreme praznicul învierii Mele și să-l dea pe placul ereticilor, al celor desprinși din turmă acum o mie de ani, și care au de tată pe papa de la Roma. Dau să-i întreb, cine se cred ei de se bagă unde nu e oala lor? Păi au mutat o dată luna și vremile ei, scoțând treisprezece zile din timp, de parcă ei sunt Dumnezeu, Care a făcut cerul și pământul și vremile de sub cer. Au așezat pe pământ erezie mare chiar și asupra celor făcute de Dumnezeu la locul lor prin facerea lor și a legilor lor. Creștinii Mei însă au păstrat la locul lor și luna și vremile arătate de ea, o, și mulți au plătit cu viața adevărul creștin rămas peste mulți în vreme de strâmtorare, căci nu s-a luat în seamă schimbarea serbărilor sfinților Mei, iar prin aceia Eu am așezat multă milă între cer și pământ peste neamul omenesc, pe care-l ocrotesc prin cei rămași statornici, iar acum dau să umble
183