Antichrist şi fiara apocaliptică
O, iată cine a umblat în cartea Apocalipsei, în care ucenicul Meu a scris pentru vreme o mie și iarăși o mie de ani, cale măsurată de Dumnezeu pentru venirea Lui iarăși pe pământ, iar cei ce n-au iubit să stea ucenici, s-au sculat din timp și și-au făcut așezare tare și aparte și au ieșit și și-au pus peste ei tată și așa l-au numit și-l numesc, după ce Eu am spus cuvânt proorocesc acum două mii de ani ucenicilor Mei și le-am spus lor: « Voi pe nimeni să nu numiți tată pe pământ, că Unul este Tatăl vostru, Cel din ceruri este », și așa i-am învățat Eu pe ei să stea ucenici, și să nu stea mari pe pământ peste oameni, ci doar să-i învețe de la Dumnezeu calea. O, nu este tată pe pământ, ci numai în cer este, și Unul este, și Se numește Dumnezeu, iar cei ce-I sunt fii, Îi spun Lui: Tată. Amin.
O, nu mai vor cei mari să mai vin pe pământ! Pământul e făcut de Dumnezeu, și nu se tem cei mari să-l ia sub stăpânire cu forța din mâna lui Dumnezeu. Ei nu mai vor să-Mi fie ucenici, ci stăpâni să-Mi fie pe pământ, iar Eu să aștept după ei, și numai numele să Mi-l dau lor, și Eu în cer să stau, nu pe pământ ca să le încurc planurile, căci ei vor să fie tați, nu ucenici, și să le zică vrednici tot norodul, și iată urâcinea pustiirii sufletelor oamenilor în loc știut sfânt, slugi potrivnice lui Hristos pe pământ, în numele lui Hristos stând ele așa.
Extras din Cuvântul lui Dumnezeu la sărbătoarea sfinților apostoli Petru și Pavel, din 12-07-
2010 ***
O, unde, fiilor învăţători din partea Mea peste om, unde mai este pe pământ biserică plăcută Mie ca şi la voi, care să înveţe pe om cum să meargă şi cum să trăiască pe pământ ca în cer? Cine-l mai învaţă pe om aşa de frumos, aşa de cereşte ca şi izvorul Meu de cuvânt, care izvorăşte la voi din gura Mea? Cine vrea să audă şi să ştie şi să creadă că Eu, Domnul, am venit şi vin la voi cuvânt şi am casă la voi şi am masă la voi şi stau cu voi Eu Însumi? O, cine poate să se oprească din mersul său şi să înţeleagă această taină cerească între Mine şi voi? Cine, fiilor, cine? Tatăl este în Mine, iar Eu în voi sunt, şi voiesc ca şi voi să fiţi în toţi fiii cuvântului Meu aşa cum Tatăl este în Mine şi Eu în voi, şi unii în alţii să fiţi, pentru ca toţi să fim locaşuri cereşti, căci aşa este bine, şi aşa l-am făcut Eu pe om să fie atunci când l-am zidit pe el locaş al Meu să fie el. O, cine poate să înţeleagă şi să iubească această taină şi lucrarea ei, lucrarea Mea cu voi? O, cine este cel ce înţelege şi ca să împartă înţelepciunea acestei taine spre purtarea ei? Cine este cel ce poate aceasta?
— Răspundem noi, sfinţii Tăi, o, Doamne. Suntem în ziua noastră de pomenire bisericească la masă de cuvânt sfânt cu poporul Tău, aici, în grădinile Tale cu el, Învăţătorule al celor credincioşi. O, credinţa care-l mântuieşte pe om nu mai este purtată de oameni pe pământ, căci Te-au gonit de peste tot oamenii şi domnesc ei unii peste alţii, o, Doamne. Dau totuşi din când în când să alerge ei după salvare la Tine când îi cuprind cele ce nu pot purta şi depăşi cu puterea lor de om. O, n-au păstori oamenii, Doamne! Preoţii şi arhiereii stau îmbrăcaţi în haină de slujitori ai Tăi înaintea oamenilor zdrobiţi de timp pe cale, dar n-au credinţă aceşti slujitori şi nu pot muta de peste oameni pe cele căzute peste ei şi nu-i pot ajuta pe oameni.
Noi, arhiereii Domnului, Vasile, Grigorie şi Ioan, slujitori cu râvnă sfântă pentru hrana Domnului peste turmă în vremea trupului nostru, grăim vouă, arhierei şi preoţi, despre credinţa care mântuieşte şi despre cea care nu este, în cei ce par pe deasupra slujitori cu credinţă în Dumnezeu şi în lucrătorii lui Dumnezeu. O, iată ce mari staţi voi pe pământ! Pe unde mai aveţi credinţă în inimă vă folosiţi de ea pentru mărirea voastră înaintea oamenilor şi daţi să vă folosiţi de puterea
109