Adevărata biserică
ca să mănânce din cer trupul și cuvântul lui Hristos întru împărăție cerească pe pământ. Biserică înseamnă împărăția lui Dumnezeu așa cum este ea și nu altfel împărăție.
Am venit la tine, Ierusalime, biserica Mea de fii, căci Eu sunt trup și cuvânt în mijlocul tău. Pace ție! Te cuprind în taina mângâierii. Pace ție! O, popor nou, mare este taina mângâierii. Această taină este Duhul Sfânt. Să stai cuprins în taina mângâierii și să fii mângâierea Mea și a multor inimi care vor lua din mângâierea Mea. Amin, amin, amin.
Extras din Cuvântul lui Dumnezeu către poporul creștin, din 14-09-1997 ***
O mulțime de creștini nu sunt nici cu lumea, nici cu Dumnezeu. Au pățit și ei ca povestea cu cioara. Cioara a dorit un lucru bun când a dorit să fie porumbel, că se uita la iubirea porumbeilor, la blândețea lor, la curățenia lor, la frumusețea lor, și pe când ea dorea, Dumnezeu i-a împlinit dorul inimii și a dus-o din zbor într-un vas în care era vopsea albă. Ea s-a scăldat în apa cea albă și a ieșit din scăldătoare și s-a uscat, și a rămas vopseaua pe pene și s-a dus în zbor ca să fie cu porumbeii. Ei au primit-o cu iubire, că au iubire și au blândețe, și au umilință. Dar cioara și-a dat în petec, că o pusese dorul să cânte și ea, dacă porumbeii cântau; și când a cântat, s-a aflat că e cioară și nu porumbel, și s-a rușinat, biata de ea, și s-a dus la neamul ei, dar și acolo n-a mai putut trăi în pace, că nu s-a mai văzut nicicând cioară albă, și tot neamul ei o ciocănea și o pedepsea.
Sunt creștini pe pământ care nu și-au găsit rostul nici cu Dumnezeu, nici cu lumea, și Eu sunt mereu trist și însuspinat. Chiar și creștini care au venit din lume în poporul Meu, s-au întors la cele dinainte ale lor, și au ajuns cele din urmă ale lor mai rele decât cele dintâi, de șapte ori mai rele, fiilor, căci așa este scris, și aceia vor păți ca pasărea care părăsindu-și neamul ei, s-a întors iar, și i s-a văzut semnul, și s-a făcut de ocară în rândul neamului ei.
Extras din Cuvântul lui Dumnezeu la sărbătoarea sfântului mucenic Dimitrie, izvorâtorul de mir, din 08-11-1997
***
O, copilași ai trupului miresei Mele! Copilașilor mireasă a Mea! O, poporul Meu, nu mai am ce să mai ung pe pământ. Nu mai este om al lui Dumnezeu pe pământ ca să am Eu cale să ung, și prin ungere să-Mi fac sfinți pentru cele cerești. Nu mai am, fiilor, nici un locușor unde să-Mi pot pleca truda și capul. Nu era pe vremea apostolilor Mei așa cum este azi. Bisericile erau biserici, nu ca azi. Bisericile de atunci însemnau sfințenie, iar păcatul era scos afară din biserici, era vădit de cei cu Duhul Sfânt și era scos din biserici.
Rău e fără cuvântul lui Dumnezeu. Rău este fără om prooroc între oameni. Proorocul lui Dumnezeu este cuvântul lui Dumnezeu care scoate răul la iveală, căci acolo unde se ascunde răul, vine pe văzute mânia lui Dumnezeu, dreptatea cea din cer, foc și pucioasă peste răul cel lucrat de oameni. Cuvântul Meu este cuvântul dreptății, iar cei cu viață mincinoasă se luptă cu cuvântul Meu, se luptă cu Mine, căci cuvântul Meu este foc și pucioasă pentru cei ce nu-L iubesc pe Domnul împlinind legea cea dreaptă a sfințeniei pe pământ.
Iar voi, fiilor unși, intrați sub slava Mea care vă este ocrotire și îngrădire și bucurie. Binecuvântate să vă fie ieșirile și intrările, intrările și ieșirile, și lucrați-le sub slava Mea ca să fiți mereu îmbrăcați și nu goi. Învățați pe Israel, învățați pe fiii poporului Meu să fie îmbrăcați și nu goi, căci
43