Cuvântul lui Dumnezeu despre adevărata biserică Cuvântul lui Dumnezeu despre adevărata biserică | Page 222

Adevărata biserică
Pace, precum în cer pace pe pământ! Amin, amin, amin.
Extras din Cuvântul lui Dumnezeu peste țara română, peste cârmacii țării, peste biserică și peste poporul român, din Duminica a patra a Postului Mare, a Sfântului Cuvios Ioan Scărarul, din 29-03-2020.
***
Și acum duh de credință așez mai întâi ca povață sfântă peste cei care iau din sărbătoarea cea de azi, căci căința aduce învierea, aduce vindecarea și început al lucrării omului nou, după chipul și asemănarea Mea, iar apoi să fie sfânt cel ce-și socotește păcatele, ca să înțeleagă el apoi că-i trebuie căință sfântă pentru îndepărtarea lor din dreptul celui ce alege să fie sfânt, după ce-și privește păcatele și curățirea de pe el a păcatelor lui, și statul înaintea Domnului întru sfințenie apoi, că vine Domnul cu sfinții, și trebuie la sfinți să vină Domnul cu sfinții cei de sus, și să înceapă pe pământ taina cerului nou și a pământului nou, după cum Scripturile anunță prin ele această taină lucrătoare la sfârșit de timp și la început de slavă a Domnului cu oamenii, cu cei ce se gătesc cu măreție de inimă pentru această slavă, căci vremea ei vine, vine și se așează și aduce bucurii mari în cer și pe pământ.
Vin cu mama Mea Fecioara, dar sunt cu Tatăl Savaot, și binecuvintează Tatăl duhul și lucrul tămăduirii, pe care îl lăsăm acum pe pământ peste cei credincioși și peste cei necredincioși, pentru cei ce au și pentru cei ce nu au pe Hristos ca Mântuitor și Domn, pentru cei ce ascultă bisericește și pentru cei ce nu ascultă așa. O, că mulți și-au făcut și și-au ales biserici după ureche, după cum își dau cu bobii să împlinească sau să nu împlinească din cele bisericești lăsate la începutul cel de acum două mii de ani, și date și tot date de Duhul prin sfinții bisericii, până ce toate s-au așezat și s-au sfințit și s-au pecetluit peste viața celor credincioși ai bisericii lui Hristos, o, Tatăl Meu, iar Eu ascult acum glasul Tău, Tată.
— Te mărturisesc Eu, Tatăl, Eu, Fiule al Meu Iisus Hristos, și le spun celor ce Te-au dat de la ei acum două mii de ani ca pe un răufăcător, ca pe un răzvrătit, și Te-au sortit crucii și batjocurii, le spun lor că nu romanii Te-au dat la moarte pe cruce, ci ei, poporul lui Dumnezeu așa cum își spun ei și azi, ei după legea lor Te-au dat defăimării și pierzării ca să scape de Tine și să fie numai ei. O, ei au strigat, ei au plătit ca să strige gloatele ațâțate de ei: « Răstignește- L pe El!». O, ei au jucat totul după planul lor bine pus la cale de Anna și Caiafa, de mai-marii toți de atunci, o, că numai mai-marii pot face așa, ca să domnească ei, numai cei mari, cei de pe scaunele neamurilor de sub ei, numai ei își fac de cap așa, dând din calea lor poporul care ar mai avea cuvânt de spus. Iar Eu, Tatăl, Te mărturisesc pentru cei ce Te-au scos dintre ei pentru răstignire și moarte pe cruce, dar Tu ai înviat biruitor, chiar dacă ei au fost așa de răi cu Tine, de n-au voit să gândească la mersul Tău printre ei, la numele Tău cel mare de Fiu al lui Dumnezeu, la învierea atâtor morți, până la învierea lui Lazăr, cel înmormântat de patru zile, și la atâtea tămăduiri dintre ologi și orbi, leproși și paralitici, suferinzi fel de fel. O, au șters mai-marii iudeilor din mintea lor toate aceste semne mărețe și au scris în dreptul Tău vină mincinoasă și au pus răstignitorii la lucru și Te-au pus în mormânt, Fiule scump al Meu, dar Tu ai înviat, iar ei au fost judecați prin fapta lor. O, și dacă ei zic că așteaptă să vină Mesia, dacă iarăși Te-ai arăta chiar și mai măreț ca atunci, ei tot așa s-ar purta cu Tine și nu Te-ar primi nicidecum, iar împietrirea lor Te-a arătat Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, și au rămas cu Tine cei ce Te-au urmat și Te-au iubit și Te-au crezut atunci, și din ei s-a ridicat popor sfințit, și iată neamul Tău cel de atunci și până azi, și până mâine, iar ei au rămas vrăjmași Ție, Dumnezeule Fiu, dar din acest popor s-a ridicat
222