plimbi cu ochelari pe cap, 10
minute, pe Marte. Dar oare chiar
merită să spargi 1.000 de euro pe
asta, mai ales că ştim cu toţii că n‑o
să fie niciodată atît de real ca atunci
când dai cu degetul mic în piciorul
de la pat, în viaţa reală?
M
aşini mai deştepte, şoferi
mai cretini
Chiar dacă tot nu zboară, maşi-
nile o să se apropie de nave spaţi-
ale mai mult ca niciodată. Google
testează tot mai intens maşina care
se conduce singură, şi cel mai pro-
babil va fi programată să se sinu-
cidă în momentul în care nimereşte
în traficul de pe Valea Prahovei. În
acelaşi timp, Tesla e la câţiva paşi în
spate, promiţând nu numai maşini
care se conduc singure ci şi baterii
mai mari, care să transforme maşi-
nile electrice din jucării scumpe în
maşini adevărate, cu care poţi să
cari varză şi porci la ţară. În paralel,
toţi ceilalţi producători de maşini au
început şi ei să lanseze şi versiuni
electrice ale modelelor lor, semn
că scandalul Volkswagen şi cele 25
de grade din decembrie n‑au trecut
chiar neobservate.
D
rone! Drone! Drone!
Fie că eşti refugiat irakian, şi o
dronă tocmai ţi‑a asasinat familia
şi incendiat satul, sau un puşti de
10 ani rătăcit de părinţi la raionul
de jucării al unui hypermarket, ştii
ce e o dronă şi vrei una. Recunoaşte.
Nu ştii ce‑o să faci cu ea, dar e mişto
să ai o dronă. Să zbori cu ea, să
faci poze, s‑o prăbuşeşti în copaci.
Ne place sau nu, o să avem parte
tot mai des de drone. Amazon, de
exemplu, plănuieşte ca în viito-
rul apropiat să folosească exclusiv
drone ca să‑şi livreze coletele. Şi
nu sunt singurii. Dronele au început
să fie folosite în tot felul de moduri
surprinzător de utile: monitorizat
traficul, inspectat fuselaju l avioane-
lor, mînat oi, livrat scrisori, suprave-
54 ]
gherea culturilor agricole. Odată cu
înmulţirea necontrolată a dronelor
au apărut însă şi problemele afe-
rente. Doar anul trecut, în America,
peste 100 de cetăţeni nemulţumiţi
de prezenţa dronelor s-au folosit de
cel de‑al doilea amendament ca să
tragă cu puşca în ele. Dar aşa sunt
americanii: se enervează repede.
După ce le trece şi află că pot să
monteze puşti pe drone ca să se
omoare unii pe alţii sigur o să le
placă şi‑o să avem inclusiv drone
care ne şterg la fund.
G
adgeturi
Fără îndoială 2015 a fost anul
smartwatch‑urilor. Veteranii
Samsung, Motorola, Asus, Pebble şi
LG şi‑au lansat cea de‑a doua gene-
raţie de ceasuri deştepte, şi prima
pe care în sfârşit poţi s‑o porţi la
mână fără să‑ţi fie ruşine. Apple şi‑a
lansat mult‑aşteptatul ceas care n‑a
rupt însă gura târgului. Iar nou veni-
ţii, precum Huawei, au testat apele
mizând mai mult pe design. E greu
de anticipat ce‑o să prindă în 2016,
dar cu siguranţă invazia smart n‑o
să se oprească doar la ceasuri. Poate
o să avem smart-nasturi care se sin-
cronizează cu prognoza meteo şi
se închid singuri, poate o să avem
smart‑linguri şi smart‑furculiţe care
o să facă poze singure la mâncare
şi o să le pună pe Facebook. Poate
că în sfârşit o să avem ochelarii
deştepţi, cu realitate augumentată,
promişi de Google acum câţiva ani
şi materializaţi în dezamăgitorii
Google Glass. Sau poate din contră,
oamenii s‑au săturat atât de tare de
tehnologie încât gadget‑ul anului o
să fie o piatră. Dar piatra respectivă
o să coste 300 de euro, iar bateria
n‑o să ţină mai mult de o zi.
C
asa viitorului
Da, unul dintre lucrurile antici-
pate în anii ’50 chiar s‑a adeverit.
La începutul lui 2016, casa auto-
matizată chiar există. N‑ai nevoie
decât de o casa, ceva bani de spart
şi o conexiune la internet. Restul e
banal: intri pe telefon de oriunde
şi poţi să porneşti/opreşti majo-
ritatea aparatelor electrocasnice.
Poţi să reglezi temperatura. Poţi să
verifici alarma, senzorii de mişcare
şi camerele de supraveghere. Poţi
să aprinzi/stingi luminile şi poţi
să porneşti aspersoarele. Nu poţi
încă să‑ţi controlezi copiii ca să‑i
pui să‑şi facă curat în cameră, dar
cu siguranţă e doar o problemă de
timp până când se găseşte o soluţie
şi pentru asta.