INVITATUL EDITIEI
,
MITUL CONSTRUCÞIEI
DE TRACTOARE ÎN ROMÂNIA
De fiecare datã când intrãm într-un
an electoral, prin presã bântuie o ºtire
ca o fantomã. Se vorbeºte despre
renaºterea marii industrii producãtoare de tractoare. Ştirea este purtatã,
prin conferinþe de presã ºi la mitinguri
electorale, de cãtre oamenii politici.
Deloc, de oamenii de afaceri.
Interesant e cã nu o aflã prima
presã agricolã, de meserie, care mai
ºtie în ce cheie sã citeascã treburile
astea. Ci o aflã presa generalistã, uºor
habarnistã ºi dezinteresatã de
problemele reale ale locului.
Ultima veste a venit dinspre Vaslui.
Ziarele titrau cu litere de-o ºchioapã:
“economia Bârladului este salvatã de
tractoare!”. Un investitor strãin, cãci ai
noºtri au destule schelete în dulap ca
sã vrea tam-tam în jurul lor, ar dori sã
deschidã tocmai în Bârlad o fabricã de
tractoare. Primarul organizeazã
conferinþe de presã în care sprijinã
afacerea. Care nu e prea clarã.
Investitorul strãin promite sã angajeze
100 de oameni, cere sã fie scutit de
taxe ºi impozite iar producþia sã plece
la export. (O altã frumoasã iluzie,
exportul...).
„ De fiecare datã,
locul ales pentru a renaºte
mitul industriei româneºti,
mari constructoare
de tractoare, este unul
cât mai fãrã tradiþie. ”
- Andrei OSTROVEANU
20
Cu câteva zile mai devreme, în altã
parte, în Olt, la Balº, se anunþã
începerea producþiei “renumitelor
tractoare U”. Producãtorul ar fi
achiziþionat linia de producþie
originalã, cea de la Braºov, ºi va
angaja specialiºti care au lucrat pentru
Tractorul. La câþi ani au trecut de
atunci, vor avea nevoie de o secþie de
geriatrie. Şi nimeni nu pare sã
înþeleagã cã nici U650 nu-i vreo
Frumoasã Adormitã, care trage un
somn de 40 de ani ºi se trezeºte mai
tânãrã ºi mai frumoasã. Astãzi nu-l
mai vrea nimeni.
Prin septembrie 2012, fostul
director de la Tractorul, Titus Şerban,
promitea sã reconstruiascã fabrica,
dar nu la Braºov, ci în Prahova, la
Bãicoi. De atunci n-am mai auzit
nimic. Dar el nu producea pentru
români, el exportã în Egipt. (Alt mit
nemuritor care încã ne bântuie, piaþa
egipteanã...).
La începutul anului 2012, prin
ziare scria cã se va construi o fabricã
de maºini de teren dedicate fermierilor
în Bucovina. Desenul primului model
nu aratã deloc rãu. Mie îmi amintea de
camioneta americanã din filmele cu
fermieri. Ca nume, le zicea Bucovina
Vehicles. Mai bine le adaugã ºi un
Naþional. Mãcar, sunã mai şmeker
“benve”.
Ce au în comun toate aceste
promisiuni? În afarã de faptul cã toate
au dispãrut dupã alegeri? De fiecare
datã, locul ales pentru a renaºte mitul
industriei româneºti, mari constructoare de tractoare, este unul cât mai
fãrã tradiþie. Se alege o zona sãracã,
foarte sãracã, unde promisiunea unui
loc de muncã în fabrici ºi uzine aduce
urne de voturi.
Dacã tot e sã vrem sã reinventãm
industria, haideþi sã o facem în
regiunile în care avem aceastã tradiþie.
Crede cineva cã, astãzi, vreun
manager mai are timp ºi bani sã
transforme un plugar în strungar, ca în
industrializarea socialistã? u
Andrei OSTROVEANU este redactorul responsabil cu
paginile de Maşini Agricole ale sãptãmânalului Profitul Agricol
şi autorul blogului http://masiniagricole.blogspot.ro
BISO MAGAZINE / NOIEMBRIE 2014