Biblioteca Cronopedia Vasile Popovici - Sete de albastru | Page 84

Mai ştii…?
Când ne-am oprit
la margine de crâng,
când poala lui cea verde
ne-a-nvelit,
când iarba ne-a dat
aşternuturi moi,
mai ştii?
era aproape de zenit.
Când frunze s-aplecau
să ne sărute,
când m-ai primit
la sânul tău trufaş,
când buze, sâni şi-mbrăţişări
ardeau,
am fost în altă viaţă fraţi
de nu am ars?
Când, mai încolo-n mijloc
de câmpie,
în cale,
clipocind izvorul ne-a ieşit
şi nu am stins pojarul
ce ardea în noi,
de ce-am fost răi,
nu ne-am iubit?

82