Biblioteca Cronopedia Vasile Popovici - Sete de albastru

Colibri (parabolă) Se tânguia colibri-n colivie că aripile n-aveau zbor. Şi-aşa-i venea câte un dor de zbor, de nor şi de câmpie. Şi… cum suspinul îi era profund, atât de colibreşte şi tânguitor, băgă de seamă, tot plângând-cântâtnd, că nu era-ncuiată cu zăvor. Era speranţa ei de libertate, în care crezi şi-n clipa de pe urmă; şi a zburat… şi a zburat departe… şi nu s-a mai uitat în urmă. 42