Atelier No. 1 Octombrie/Noiembrie 2014 | Page 6

y Editorial z   “Matematica  a  cunoscut  cel  mai  mare  success  al  ei  ca  aplicaţție  în  domeniul  fizic  sau  concret,  totuşi,  fiind  o  realizare  în   întregime  umană,  studiul  matematicii    este  un  studiu  al  umanităţții  în  sine.”(Keith  Devlin)         Ca  ştiinţță  a  ordinii  şi  a  relaţțiilor,  nu  doar  în  universul  fizic,  biologic  şi  social  dar  şi  în  universul  interior  al  minţții  şi  gândurilor  noastre,  matematica  m-­‐a   ademenit  în  îmbrăţțişarea  sa,  promiţțîndu-­‐mi  frumuseţțe  şi  rânduială,  intr-­‐o  vreme  de  toamnă  când    haosul  domnea  peste  zilele  şi  relaţțiile  mele.   Absorbită  de  grija  pentru  un  nou  născut,  doi  preşcolari  şi  un  fiu  de  vârstă  şcolară,  educat  acasă,  şi  îndurerată  fiind  de  pierderea  mamei,  care  se   cufunda  sub  ochii  mei  în  simptomele  fazei  avansate  a  unei  boli    degenerative,  mă  simţțeam  copleşită  sub  povară.  T înjeam  după  un  adăpost,  un   acoperământ  de  bucurie  şi  desfătare  care  să  mă  încălzească  şi  să-­‐mi  umple  inima  până  la  preaplin.  Ştiam  că  o  asfel  de  învelitoare  nu  este  uşor  de   dobândit.  Şi  totuşi,  Cel  ce  mi-­‐a  ţțesut  povestea  vieţții,  se  îngrijise  de  trebuinţța  mea,  întipărind  în  sufletul  meu  capacitatea  de  a  mă  minuna  şi  desfăta   de  tot  ce  e  bun,  adevărat  şi  frumos,  ca  mărturii  ale  înseşi  naturii  Lui.  Înţțelegerea  nemijlocită  a  realităţții,  care  insuflă  mirare  şi  încântare,  este   numită  de  Sf.  Thomas  Aquinas  "poetica  scientia",  adica  “cunoaştere  poetică”.  În  toamna  aceea  am  umplut  pagini  după  pagini  cu  demonstraţții  şi   ecuaţții,  înscrisă  fiind  la  cursul  “Introducere  în  gândirea  matematică”,  oferit  de  Stanford  University  prin  Coursera.  Mă  îmbarcasem  într-­‐o  expediţție,   urmând  să–mi  umplu  căminul  şi  vieţțile  celor  ce-­‐l  locuiau,  printre  mese,  curăţțenie,  lecţții,  scutece  ,  alăptări  şi  lacrimi,  cu  o  poftă  pentru  “poetica   scientia”.       Dacă  primul  citat  nu  v-­‐a  speriat,  veţți  fi  înţțeles  pînă  acum  ideea  pe  care  o  susţținem  aici,  într-­‐acest  mic  loc  de  popas  al  revistei  Atelier,  şi  anume  că   educaţția  nu  este,  înainte  de  toate  “o  achiziţționare  a  informaţțiilor".  Nu  este  nici  măcar  o  achiziţționare  de  “competenţțe”  în  sensul  convenţțional,   care