Înghițit de Gaura Neagră
Oamenii de ştiinţă din întreaga lume urmăresc un fenomen astronimic foarte rar. Un nor spaţial va fi înghiţit de gaura neagră gigantică din centrul galaxiei noastre.
Norul G2, care are o masă de trei ori mai mare ca a Pământului, a fost observat prima dată în anul 2002. În anul 2011, astronomii şi-au dat seama că, din cauza traiectoriei sale, el se îndreaptă spre uriaşa gaură neagră numită Sagitarius A.
Astronomul Daryl Haggard, de la Universitatea Northwestern din Illinois, spune că un asemenea eveniment este ceva unic, care are loc o dată la câteva milioane de ani.
Interacţiunea norului cu Sagitarius A a început deja în luna martie, iar savanţii monitorizează cu mare interes tot ce se întâmplă în centrul galaxiei noastre.
Norul se deplasează cu viteză tot mai mare pe măsură ce se apropie de gaura neagră, iar unele părţi din el sunt deja atrase de forţa gravitaţională uriaşă.
Sagitarius A are masa de 4 milioane de ori mai mare ca a Soarelui nostru. După ce va înghiţi norul spaţial, va emite probabil o lumină foarte puternică, asemeni cele observate de astronomi în anul 2013, când au înregistrat cea mai luminoasă emisie venită dintr-o gaură negră.
Cercetătorii speră să înţeleagă datorită acestui fenomen modul în care găurile negre devin tot mai mari, ajungând la dimensiuni uriaşe, de milioane de ori mai mari ca stelele.
Ele cresc pentru că „se hrănesc” cu stele, praf şi gaz din spaţiu, dar nimeni nu ştie deocamdată detalii despre acest fenomen.
Haggard ne atrage atenţia că deşi cercetătorii au impresia că iau parte la un experiment astronomic în timp real, distrugerea norului G2 a avut loc de fapt acum 25.000 de ani.
Dar, cum lumina are nevoie de timp ca să parcurgă distanţe mari, astronomii admiră zilele astea ceva ce s-a întâmplat deja, cu mult timp în urmă.
Saturn va avea un satelit nou
În aprilie 2013, sonda Cassini lansată NASA a surprins un fenomen uimitor, care ar putea conduce la formarea unui nou satelit al planetei Saturn.
În imagine se poate remarca pe partea exterioară a celui mai îndepărtat inel al lui Saturn - cunoscut ca inelul A - un punct alb luminos. Pata este în realitate un fel de „protuberanţă" care formează un arc cu o lungime de 1.200 de kilometri şi o lăţime de circa 10 kilometri. Această deformare este rezultatul forţelor gravitaţionale exersate asupra particulelor de gheaţă care formează inelul.
În centrul acestei protuberanţe singulare se află formaţiunea despre care astrofizicienii cred că este embrionul unui satelit în formare. Obiectul, botezat Peggy, nu este vizibil în imagine şi mai sunt necesare studii şi date pentru a-l putea detecta cu precizie.
Rezultatele studiului astrofizicienilor, care cred că acest corp celest are un diametru de doar 800 de centimetri, au fost publicate în Icarus. Specialiştii mai spun că este posibil ca dezvoltarea acestui obiect să nu se finalizeze şi chiar ca acesta să fie distrus de-a lungul timpului. Însă, indiferent de rezultat, fenomenul reprezintă o premieră pentru cercetători.
19