Aripi de lumină, 13(21) – 2016-2017
Primii ani de școală
Nechifor Rhiana Teodora
Clasa a IV-a C
Prof. Costin Luminita
Cei cinci ani au trecut foarte repede, asemenea nisipului
care se scurge într-o clepsidră. Nici nu mi-am dat seama când au
trecut primii ani de școală.
Îmi amintesc că la început eram o fetiță sfioasă, care dorea
cu nerăbdare să afle secretele învățăturii și să descopere vraja
abecedarului. Atunci îmi puneam o mulțime de întrebări.
Persoana care mi-a răspuns de-a lungul acestor ani la aceste
întrebări a fost doamna învățătoare.
Dumneaei mi-a călăuzit primii pași prin noua viață, cea de
școlar. Cu răbdare, căldură și pricepere m-a îndrumat pe calea
învățăturii, drum care la început mi s-a părut anevoios. În timp
m-a învățat că panta cunoașterii nu este abruptă, că urcând pas
cu pas, nimic nu pare greu. În toți acești ani i-am avut alături și
pe colegii mei. Cu mulți dintre ei am legat prietenii sincere.
Suntem un colectiv unit și în fiecare zi, la școală de câte ori
avem posibilitatea și în timpul liber, petrecem clipe frumoase.
Am participat la multe activități frumoase împreună.
Serbările organizate cu anumite prilejuri au fost deosebite. Am
fost împreună în multe excursii unde ne-am distrat și am rămas
cu amintiri de neuitat. Acum se apropie clipa în care ne vom lua
rămas bun de la doamna învățătoare, persoana care ne-a pus
stiloul în mână pentru prima dată și ne-a îndrumat spre bine.
Vine clipa în care noi vom termina clasa a IV-a, iar
dumneaei va merge la drum ținând de mânuțe o altă generație
de ,,boboci”. Îi va îndruma și pe ei pas cu pas, le va cânta și lor cu
vocea aceea melodioasă, care ne-a mângâiat și nouă urechile, le
va spune povești care îi vor captiva. O vor iubi și ei așa cum o
iubim și noi, vor lăcrima pentru dumneaei, cum lăcrimăm și noi
știind că ne vom vedea mai rar.
Acești ani de școală au fost ca niște secunde dintr-o oră
care trec foarte repede. Niciodată nu voi uita clasele primare și
pe doamna învățătoare.
7