Gănduri și idei Aripi de lumina, 15(23) – 208-2019
Deşi ne ducem
viaţa în lumea reală, apar
uneori situaţii mai speciale când ne retragem
într-o lume imaginară
sau virtuală. Şi, deseori,
mai ales când suntem
dezamăgiţi, trişti sau mai
puţin puternici, lumea
virtuală ni se pare un
refugiu foarte bun. Această lume seamănă
destul de mult cu cea imaginară, lumea
poveştilor sau a filmelor. Ne plac poveştile şi ele ne-au însoţit mereu. Cu ajutorul lor am depăşit
momentele grele, sau ne-am regăsit puterea de a crede într-un final fericit. Este o lume pe care o ştim
încă din copilărie. Încă de mici ne-am exersat imaginaţia doar în această lume ferită de pericole prea
mari, aşa cum este şi cea virtuală, pe care copiii o descoperă de la vârste din ce în ce mai fragede.
Lumea virtuală vine cu o promisiune şi mai mare decât cea a fantasticului: implicarea/ intervenţia
directă. În această lume noi, dar și adulții, ne putem construi povești extraordinare, noi identităţi, este o
lume în care putem interacţiona aşa cum nu am îndrăzni de fapt în viaţa reală. Este o lume în care credem
că ne depăşim fricile sau în care nu există greşeală prea mare pentru că o putem şterge imediat.
În profilul virtual putem scrie tot ceea ce ne dorim începând cu vârsta, visurile, hobby-urile,
pregătirea, statutul social, inclusiv aspectul fizic. Tot acolo putem avea alt chip, unul idealizat, despre
care credem că ne poate aduce mai multă satisfacţie şi încă mult mai uşor.
Toate aceste lucruri sunt extrem de tentante şi, în anumite momente ale vieţii, aducătoare de linişte
sau relaxare. Doar că ele nu aparţin lumii reale, şi nu se manifestă în aceasta. Tot ce am construit într-o
lume virtuală nu putem transfera cu copy şi paste în cea reală.
Trăind prea mult într-o lume virtuală pierdem, fără să ne dăm seama, comunicarea bogată, vie,
reală şi ne înstrăinăm de noi înşine. Mesajele scrise şi uneori ornate cu simboluri grafice nu reprezintă
decât o infimă parte din ceea ce presupune comunicarea faţă în faţă. Care dintre noi se gândeşte
realmente la ce pierde comunicând preponderent virtual cu o altă persoană?!
Bîclea Alysia Cristina, Chiriac Ana-Maria,
Spînu Matei, Toma Rafael Ștefan, clasa a V-a D
Cum acționează tutunul sau droguri precum cocaina,
Heroina ori marijuana asupra organismului uman?
Care sunt pericolele şi riscurile asociate cu consumul acestor
substanţe?
Aflaţi din acest articol şi spuneţi un NU hotărât consumului!
Alcoolul
Efectele consumului de alcool se manifestă asupra sistemului
nervos central, dar consumul de lungă durată afectează şi alte organe.
După consum, alcoolul este absorbit integral în intestinul subţire şi în
stomac, apoi este distribuit la toate organele, în funcţie de fluxul de sânge.
Cea mai mare parte din alcoolul din sânge este transformată în acetaldehidă la nivelul ficatului.
Metabolizarea unor cantităţi mici de alcool necesită o enzimă, alcooldehidrogenaza. Efectele consumului
de alcool implică adicţia şi sevrajul. Adicţia este o stare de dependenţă faţă de o anumită substanţă, şi
poate fi fizică, psihică sau ambele. Dependenţa psihică reprezintă un comportament în care consumul de
alcool este recompensat de o plăcere aşteptată. Dependenţa fizică este rezultatul dezvoltării unei
toleranţe la alcool, ca urmare a consumului repetat, toleranţă ce favorizează creşterea cantităţii de enzimă
necesară pentru metabolizare. Dependenţa fizică devine evidentă atunci când este întrerupt consumul de
alcool şi apare o stare de sevraj. În timp, sunt necesare cantităţi sporite de alcool pentru a produce
aceleaşi efecte, deoarece organismul creşte nivelul de toleranţă. Consumul de alcool produce tulburări
14