Primăvara
Primăvară , primăvară , Ai venit din nou în țară , Am scăpat de ploi și vânt , Iese abur din pământ ! Înverzesc câmpiile , Înfloresc livezile , Zburdă ageri mielușei , Ies plăpânzii ghiocei !
Mihăilă Brianna , Clasa a II-a D
Păsările ciripesc , Albinuțele roiesc , Copilașii cântă-n cor Bucuria tuturor ! Duduie tractoarele , Susură izvoarele , Oamenii cu drag muncesc Pe pământul strămoșesc !
Şcolăriţa cea mica
Era odată o şcolăriţă pe nume Maia . Ea era cea mai mică din clasă , şi de asta toţi colegii ei o poreclau în mai multe feluri : Prichindeaua , Piticul clasei ... şi tot aşa . Sărmana fată , mereu când ajungea acasă mai dădea apă la şoricei , şi mereu îi spunea mamei sale : -Mamă , nu mai suport ! Înţeleg , o dată , de două ori mă poreclesc , dar de acum o fac mereu ! îi spuse fata , într-un lung şir de plânsete . Dar , într-o zi , mama îi întoarse vorba , spunând : -Nu mai plânge ! Singura metodă prin care poţi creşte e să stai afară şi să sari coarda ! Tu stai mereu în casă ! Mă duc chiar acum să-ţi iau o coardă ! Din momentul în care Maia primi coarda , mica şcolăriţă stătea afară câte cinci ore , şi nu pentru că voia să se înalţe mai repede , ci pentru că după mai mult timp , chiar începu să-i placă . Si aşa , după un an de sărit coarda , colegii nu i-au mai spus Maiei Piticania clasei şi nu s-a mai îmbolnăvit vreodată , deoarece ştim cu toţii că mişcarea în aer liber ne face sănătoşi . Angheluţă Diana - clasa a III-a A , Învăţător – Stratulat Adina
Povestea bradului
Un brad îṣi dorea foarte mult să ajungă la copii ṣi să fie împodobit . Într-o bună zi , visul lui s-a împlinit . Cât de mult s-a bucurat el când s-a văzut împodobit ṣi cu toată familia fericită în jurul său ! Dar această bucurie nu a durat prea mult , doar câteva zile ṣi dintr-o dată s-a trezit abandonat , fără podoabe ṣi aruncat într-o magazie . Nu înṭelegea ce i se întâmplă ṣi se uscă de supărare . Se îmbolnavi atât de rău încât credea că va muri . Într-una din zile , a venit un bunic cu barba albă ca neaua ṣi cu o secure în mână . La vederea acestuia , inima brăduṭului deveni sloi de gheaṭă . Era slăbit ṣi nu a mai avut putere să riposteze . Nu întelegea ce se întâmplă ! Câtă bucurie ṣi fericire adusese întregii familii ṣi nu credea că va avea asemenea sfârṣit ! Bunicul luă securea ṣi fără milă îl transformă în zeci de bucăṭi ṣi le duse în casă , lângă sobă . Bradul arse ṣi se transformă în fum . Purtat de vânt , se avântă în văzduh ṣi călători înapoi , în pădure , la ceilalṭi brazi din familia lui . Era iarăṣi liber ṣi se simṭea fericit .
Huidumac Alin , Clasa a II-a B , Înv . Ṣolcă Geta
Năzdrăvanul
Pisoiaṣul meu iubit , S-a cam obrăznicit . Când era mai mititel Era cel mai cuminṭel . Acum mare s-a făcut Ṣi năzbâtii a început : Pe pervaz el s-a urcat Ṣi ghiveciul mi l-a spart . Supărată , l-am certat
Ṣi afară eu l-am dat . Nu a stat prea mult hoinar Că a venit la mine iar . Ṣi i-am spus : ,, Să fii cuminte ! Că , dacă te porṭi frumos , Îṭi voi lua zgărdiṭă nouă Ṣi vei fi mai arătos !”
Tureatcă Karina , Cl . a II-a B , Înv . Șolcă Geta
18