ACHIZITIA SI STRUCTURAREA CUNOSTINTELOR IN SISTEMELE IT VIRTUALIZATE 2012 | Page 22

Achiziţia şi structurarea cunoştinţelor în sistemele IT virtualizate Abordări în diagnoza sistemelor complexe un aspect al realităţii care nu este palpabil/material, dar care este totuşi real. În cea ce priveşte virtualul, conceptul lui Deleuze prezintă două aspecte:  virtual este un fel de efect de suprafaţă produs de interacţiuni reale de cauzalitate,  efectele sunt la nivelul materialului. O definiţie însuşită de la scolasticii medievali şi din pseudo-latină („virtualis”) afirmă că termenul „virtual” nu se opune „realului”, dar se opune „concretului/existentului”, în timp ce „realul” este opus „posibilului”. Recent, această concepţie de virtual a impulsionat cercetarea astfel Denis Berthier în studiul „Meditations on the real and the virtual” îi conferă o altă conotaţie, pe baza utilizări în domeniul ştiinţei (imagine virtuală; lumea virtuală) , precum şi etimologic (derivare de la virtute – „Virtus” în latină). La acelaşi nivel ontologic ca „posibil”, „real”, sau „potenţial”, termenul „virtual” este definit ca cel care nu este real, dar afişează din plin calităţi reale - într-un mod clar real (adică, nu potenţiale). În informatică şi în tehnologia informaţiei, cuvântul virtual este folosit cu sensuri diferite pentru:  abstractizarea infrastructurii hardware, atunci când sistemele software acţionează ca şi când ar fi sisteme hardware (maşină virtuală, memorie virtuală, disc virtual),  simulări ale realităţii generate de calculator (realitate virtuala), precum şi a mediilor de joc online unde o întreagă lume este creată (lumea virtuală) sau acolo unde lumea reală este suplimentată cu imagini virtuale (îmbunătăţirea realităţii). Acest domeniu a căpătat o expansiune rapidă, astfel comunitatea virtuală, bibliotecă virtuală şi clasa virtuală reprezintă alte întrebuinţări ale cuvântului „virtual” cu aplicabilitate în zilele noastre. Motivaţiile timpurii pentru aplicarea „virtualului” în IT (de exemplu virtualizarea) au vizat în principal partajarea dispozitivelor de către mai mulţi utilizatori şi operaţiile de coordonare a proceselor multiple, lucru confirmat de folosirea cu succes a abordării maşini virtuale. În pus, aceste tehnologii construiesc mediul pentru lucrul virtual în echipe, cu membrii care nu se pot întâlni în persoană. Comunicând cu 13