ACHIZITIA SI STRUCTURAREA CUNOSTINTELOR IN SISTEMELE IT VIRTUALIZATE 2012 | Page 19

Achiziţia şi structurarea cunoştinţelor în sistemele IT virtualizate
Abordări în diagnoza sistemelor complexe

Totodată, nu exista un consens în ceea ce priveşte o definiţie
universală a sistemelor complexe. Astfel, sistemele complexe au fost
descrise ca fiind:
 orice sistem care înglobează un număr mare de componente
în interacţiune a căror activitate este în totalitate nelineară şi ne
indica de obicei o auto-organizare datorată presiunilor selective
(Rocha, Luis M.,1999).
 un sistem foarte bine structurat care ne arată structura cu
variaţii (N. Goldenfeld and Kadanoff, 1999).
 sistemele a căror evoluţie este foarte sensibilă în condiţiile
iniţiale sau în cazul unor mici perturbaţii, unul în care numărul de
componente independente ce interacţionează este mare sau unul în
care există multe direcţii în care el poate evolua (Whitesides and
Ismagilov, 2002).
 sistemele în care proiectarea şi funcţionarea lor este dificilă
de înţeles şi verificat (Weng, Bhalla and Iyengar, 1999).
 sistemele unde sunt prezente multiple interacţii între multiple
componente diferite (D. Rind, 1999).
 Sistemele aflate într-un continuu proces ce se desfăşoară în
timp şi care evoluează constant (W. Brian Arthur, 2009).
Sistemele inteligente, într-un nou mod de abordare ştiinţifică,
studiază cum relaţiile dintre entităţi dau naştere la noi comportamente
colective ale sistemului şi la cum ele interacţionează şi formează legături
cu mediul înconjurător astfel încât să-şi poată atinge obiectivele vizate.
Astfel, acestea învaţă pe tot parcursul existenţei lor şi acţionează pentru
fiecare situaţie apărută „simţind” mediul înconjurător datorită
interacţiunii şi comunicării cu acesta.
Filosoful şi economistul Friedrich Hayek, câştigătorul premiului
Nobel în economie din 1974, inspirat de munca cercetătorilor Karl
Popper şi Warren Weaver, îşi dedică marea parte a muncii sale studiului
fenomenelor complexe nu doar în domeniul economic ci şi în cel
biologic, psihologic şi al ciberneticii (Bruce J. Caldwell et al., 2002).
Steven Henry Strogatz (2003) afirma că „odată cu fiecare decadă, o
grandioasă teorie apare afişând un ameninţător nume care începe cu C,
îngropând aspiraţii similare. În 1960 a fost cibernetica (cybernetics), în
anii `70 a fost teoria catastrofei (catastrophe theory), apoi, în anii `80 a
venit teoria haosului (chaos theory), în `90 teoria complexităţii

10