ACHIZITIA SI STRUCTURAREA CUNOSTINTELOR IN SISTEMELE IT VIRTUALIZATE 2012 | Page 11

Achiziţia şi structurarea cunoştinţelor în sistemele IT virtualizate
Introducere

De cele mai multe ori verificabilă şi tratată doar ca pe o extensie a
infrastructurii deja existente, virtualizarea comportă multiple discuţii
de cele mai multe ori contradictorii, în primul rând datorită reticenţei
nejustificate a specialiştilor referitor la implementarea ei.
Necesitatea cercetării este impusă însăși de evoluţia rapidă a
tehnologiei informaţiei, care conduce la inaugurarea de noi metode de
organizare a infrastructurii hardware, a aplicaţiilor, precum şi la noi
modalităţi de efectuare a operaţiilor, indiferent de complexitatea lor.
Odată cu virtualizarea parțială sau totală a infrastructurii IT, structurile
statice şi ierarhice devin din ce în ce mai adaptabile şi mai flexibile iar
procesele capătă un caracter dinamic şi distribuit.
Astfel, datorită echilibrării încărcării resurselor fizice disponibile,
virtualizarea contribuie la creşterea gradului de utilizare a acestora,
fără o creştere proporţională a costurilor, cum se întâmplă în cazul
unei extinderi obişnuite a infrastructurii IT.
Totodată, datorită comportamentelor distincte ale entităţilor
eterogene, sistemele virtualizate se caracterizează prin prezenţa unor
interacţiuni puternice, de regulă neliniare, între entităţi, prin reacţii
ciclice complexe, care fac dificilă separarea cauzei de efect, prin
discontinuităţi (întârzieri) semnificative în spaţiu şi timp, precum şi
printr-o serie de praguri şi limitări I/O.
Cercetarea pornește și de la ipoteza conform căreia, în mediul
abstractizat, comparativ cu cel fizic, achiziţia şi structurarea
cunoştinţelor dobândeşte noi valenţe, datorită faptului că infrastructura
hardware devine un serviciu, maşinile virtuale instalate pe cele
hardware devin preponderente în cadrul infrastructurii iar agentul
(inteligent sau uman) si experienţele anterioare joacă un rol major în
soluţionarea cazurilor/defectelor apărute.
Astfel, pentru structurarea şi reprezentarea cunoştinţelor
considerăm necesară dezvoltarea unei ontologii proprii deoarece
domeniul de investigaţie este relativ nou şi din acest considerent avem
nevoie de un set comun de constrângeri şi de un cadru conceptual
comun având ca scop principal relaţiile dintre clasele de informaţie şi
modelarea cunoştinţelor.
Având scopul stabilit si anume definirea unei ontologii a
domeniului virtualizării infrastructurii IT, propunem o metodologie
necesară clasificării sistemelor virtualizate, înaintând totodată
comunităţii specialiştilor un nou model structurat prin prisma
2