3PM June 2014 | Page 12

Stresul este acel sentiment creat atunci când reacţionăm la anumite evenimente. Este modalitatea corpului de a face faţă anumitor provocări şi pregătirea sa în situaţii dure cu stabilitate, concentrare, stamină şi îmbunătăţirea simţurilor.

Evenimentele care provoacă stres sunt numite stresori şi ele acoperă o varietate largă de situaţii, tot ce poate exista între pericol extern imediat şi simplă prezentare a unui proiect în faţa clasei sau de ce nu, un extemporal important.

Stresul bun şi Stresul rău

Răspunsul la stres (numit şi "luptă sau fugi") este esenţial în situaţii de urgenţă cum ar fi atunci când un conducător auto trebuie să calce tare pe pedala de frână pentru a evita un accident. Acesta poate fi, de asemenea, activat într-o formă mai uşoară într-un moment de presiune, dar nu e nici un pericol real - cum ar fi intensificarea pentru a realiza lovitura de fault care ar putea câştiga jocul, pregătirile pentru a merge la un dans mare sau de a sta jos pentru un examen final. Un pic din acest stres te poate ajuta să te menţii pe picioare, gata să faci faţă unei provocări. Şi sistemul nervos revine rapid la starea sa normală, intrând într-o stare de aşteptare pentru a răspunde din nou atunci când este necesar.

Dar stresul nu se întâmplă întotdeauna ca răspuns la lucrurile care sunt imediate sau care se termină rapid. Evenimentele de termen lung sau în curs de desfăşurare, cum ar fi perioada unui divorţ sau mutarea într-un nou cartier sau şcoală, poate provoca stres.

Care sunt cauzele stresului supraîncărcat?

Deşi puţin stres poate fi un lucru bun, supraîncărcarea sa este o altă poveste - prea mult stres nu este bun pentru nimeni. De exemplu, să simţi un pic de stres cu privire la un test care se apropie te poate motiva să studiezi mai aprig, dar focusarea prea îndelungată pe testul în sine decât pe materialul ce trebuie învăţat pentru a trece testul poate face concentrarea foarte dificilă.

Presiunile care sunt prea intense sau se manifestă prea mult timp, sau problemele care sunt ţinute pe umeri de unul singur, poate determina oamenii să se simtă supraîncărcaţi de stres. Aici sunt unele dintre lucrurile care pot copleşi capacitatea organismului de a face faţă în cazul în care acestea continuă pentru o lungă perioadă de timp:

- relaţie stresantă, conflicte de familie, sau emoţiile grele care sunt însoţite de o inimă frântă sau moartea unei persoane dragi

- programe foarte aglomerate, lipsa timpului de a te odihni, a te relaxa şi de a fi mereu pe drumuri

- agresaţi sau expuşi la violenţă sau rănire

Unele situaţii stresante pot fi extreme şi pot necesita o atenţie specială şi îngrijire. Tulburarea de stres post-traumatic este o reacţie de stres foarte puternică, care se poate dezvolta în oamenii care au trecut printr-un eveniment extrem de traumatic, cum ar fi un accident grav de maşină, un dezastru natural precum un cutremur sau un atac ca violul.

Unii oameni au probleme de anxietate, care îi poate face să exagereze la stres, transformând chiar şi micile dificultăţi în situaţii de criză. Dacă o persoană se simte adesea tensionată, supărată, îngrijorată sau stresată, acesta poate fi un semn de anxietate. Problemele de anxietate, de obicei, necesită atenţie şi mulţi oameni ajung să apeleze la consilieri profesionali pentru ajutor în depăşirea lor.

Ţine stresul sub control

Ce puteţi face pentru a face faţă supraîncărcării cu stres sau pentru a le evita cu desăvârşire? Metoda cea mai utilă de a depăşi stresul este de a învăţa cum să îţi gestionezi stresul care vine împreună cu orice nouă provocare, bună sau rea. Abilităţi de gestionare a stresului funcţionează cel mai bine atunci când acestea sunt utilizate în mod regulat, nu doar atunci când eşti presat. A şti cum să te " de - stresezi " şi de a face-o atunci când lucrurile sunt relativ calme va poate ajuta să treceţi prin situaţii dificile care pot apărea ulterior.

Unele lucruri care pot ajuta la menţinerea stresului sub control:

Ia atitudine împotriva supraîncărcării programului. Dacă te simţi prea solicitat, ia în considerare reducerea unei activităţi sau două, optând doar pentru cele care sunt mai importante pentru tine.

Fii realist. Nu încerca să fii perfect - nimeni nu este. Şi aşteptând ca alţii să fie perfecţi poate adăuga la nivelul tău de stres (nu mai vorbim de punerea în joc a mai multor presiuni asupra lor!). Dacă ai nevoie de ajutor cu ceva, cum ar fi şcoală sau întocmirea unui raport, cere-o.

Încearcă un somn bun. A dormi suficient ajută la a-ţi păstra corpul şi mintea în formă maximă, făcându-te mai bine echipat de a face faţă oricăror factori de stres negativ. Deoarece ceasul biologic se schimbă în timpul adolescenţei, mulţi tineri preferă să rămână un pic mai târziu pe timp de noapte şi se trezesc mai târziu dimineaţă. Dar dacă stai până târziu şi trebuie să te trezeşti devreme pentru muncă, nu s-ar putea îndeplini toate orele de somn de care ai nevoie pentru a da randament.

Învaţă să te relaxezi. Antidotul natural al organismului pentru stres este numit răspunsul de relaxare. Este răspunsul opus al corpului tău faţă de stresul mental şi creează un sentiment de bunăstare şi calm. Beneficiile chimice ale răspunsului de relaxare poate fi activat prin simpla relaxare. Poţi ajuta declanşarea răspunsului de relaxare prin învăţarea de exerciţii de respiraţie simple şi apoi să le foloseşti atunci când eşti prins în situaţii stresante. Şi asigura-te că te relaxezi prin organizarea în timpul liber a unor activităţi care te destind, cum ar fi: citind o carte bună sau de a face timp pentru un hobby, petrecerea timpului cu animalele de companie, sau pur şi simplu de a face o baie cu spumă fierbinte.

Tratează-ţi corpul frumos. Experţii sunt de acord că practicarea de exerciţii fizice regulate ajută oamenii să gestioneze stresul. (Exerciţiul excesiv sau compulsiv poate contribui la stres, deci precum în toate lucrurile, practică cu moderaţie) Mănâncă bine şi sănătos pentru a ajuta organismul tău să obţină combustibilul necesar funcţionarii la cele mai bune standarde. Este uşor atunci când eşti stresat să mănânci pe fugă sau să mănânci fast-food. Dar în condiţii de stres, organismul are nevoie de vitamine şi minerale mai mult ca oricând. Unele persoane pot apela la abuzul de substanţe ca o modalitate de a uşura tensiunea. Deşi alcoolul sau drogurile pot părea că ridică stresul temporar, bazându-te pe ele pentru a face faţă stresului generează de fapt mai mult stres, pentru că diminuează capacitatea organismului de a-şi reveni.

Ai grijă ce gândeşti. Perspectiva, atitudinea şi gândurile influenţează modul în care vedem lucrurile. Ceaşca ta este jumătate plină sau jumătate goală? O doză sănătoasă de optimism te poate ajuta să faci faţă celor mai stresante circumstanţe. Chiar dacă ţi-ai mai ieşit din mână, sau tinzi să fii un pic pesimist, oricine poate învăţa să gândească mai mult pozitiv şi optimist pentru a culege beneficiile.

Rezolvă micile probleme. Învăţând să rezolvi problemele de zi cu zi îţi poate da un sentiment de control. Dar evitându-le te pot face să te simţi că ai un control redus şi asta doar adaugă la stres. Dezvoltă abilităţi de a privi calm o problemă, dă-ţi seama de opţiuni şi ia măsuri faţă de o soluţie. Senzaţia de a fi capabil de rezolvarea problemelor mici construieşte încrederea în sine pentru a trece la cele mai mari ale vieţii - şi te poate ajuta foarte bine în momentele de stres.

Construieşte-ţi rezistenţa

Ai observat că anumite persoane par să se adapteze rapid la situaţii stresante şi să ia lucrurile la pas mic? Sunt stabili sub presiune şi capabili să se ocupe de probleme pe măsură ce apar. Cercetătorii au identificat calităţile care fac ca unii oameni să pară a fi în mod natural rezistenţi chiar şi atunci când se confruntă cu un nivel ridicat de stres;

Dacă doreşti să construieşti o rezistenţă, lucrează la dezvoltarea acestor atitudini şi comportamente:

- gândeşte-te la schimbare ca o parte provocatoare şi normală a vieţii

- vezi obstacolele şi problemele ca fiind temporare şi rezolvabile

- crede că vei reuşi dacă continui să lucrezi spre obiectivele tale

- ia măsuri pentru a rezolva problemele care se adună

- construieşte-ţi relaţii puternice şi ţine-te de angajamentele făcute faţă de familie şi prieteni

- să ai un sistem de sprijin şi de a cere ajutor

- participă în mod regulat la activităţi de relaxare şi distracţie

- învaţă să te gândeşti la provocări ca fiind oportunităţi şi la factorii de stres ca fiind probleme temporare, nu dezastre

- practică rezolvarea problemelor şi de a cere altora (persoane capabile) ajutor şi îndrumare, decât plângându-ţi de milă şi adunând şi mai mult stres în proces

- asigură-ţi obiectivele şi urmăreşte progresul tău

- fă-ţi timp pentru relaxare

- fii optimist, crede în tine, asigură-te că respiri şi lasă un pic de stres pentru a te motiva într-o acţiune pozitivă pentru a atinge obiectivele tale.

by Cezar Marin

S T R E S U L