CURIERUL LICEULUI
91 m ească— din partea m onarhului spaniol, trei nave: Nina, Pinta şi Santa M aria. Cu aceste nave el va pleca sipre vest speriind să atingă coastele estice ale Chinei. N u ştia însă că drum ul îi va fi barat de un continent nou, pe care Europa nici nu-1 bănuia m ăcar.
Pentru noul continent, m om entul descoperirii lui de Colum b este un fel de „ m om ent zero ". Perioada dinaintea acestui m om ent poartă num ele de Perioada Precolum biană. Civilizaţia acestei perioade poartă num ele de Civilizaţia Precolum biană.
Civilizaţia Precolum biană poate fi îm părţită pe etape. Cronologia lor pare a fi acceptată de m ajoritatea cercetătorilor problem ei. A stfel, la început se presupune că a fost o p e rioadă. preclasică " sau „ arhaică " care se desfăşoară între anul 1500 î. e. n. piuă spre anul 100 din era noastră. Acum suprafeţele sudului am erican se îm part în funcţie de populaţiile sale, form îndu-se „ ţări " ale căror frontiere pot fi recunoscute pe baza culturilor m ateriale şi spirituale, culturi scoase la lum ină de arheoloqi. Se va trece de la viaţa nom adă la cer stabilă, agricultura începînd să rivalizeze cu vînătoarea.
U rm ează înflorirea societăţii precolum biene. Este perioada „ clasică " care durează între anii 100 şi 700, întinzîndu-se chiar pînă spre anul 1000. C alendarul este calculat cu o p recizie uim itoare, se înalţă piram ide, tem ple şi edificii de interes public. Un im periu cultura ] ia naştere în înălţim ile Anzilor: Tiahuanaco. A cest im periu ridică palate uluitoare folosind blocuri de piatră cu greutăţi pînă la 150 de tone. A poi dispare în mod m iraculos lăsînd în urm a lor un m are somn de întrebare pentru cercetători. începe o perioadă de decădere care d u rează pînă spre anul 1200. După această p erio a dă se revine la un echilibru. Iau naştere m a rile imperii: Incaş în Peru şi A ztec în M exic.
Cel m ai fascinant, m ai m isterios şi m ai subtil popor, dintre toate popoarele Precolum biei, a fost şi a răm as pe m ai departe, poporul mayaş. La Peten, una din prim ele lor cetăţi, m a- yaşii au ajuns să calculeze eclipsele solare cu un secol înainte de a se produce. De a sem enea tot aici s-a descoperit o inscripţie ce reprezintă un calcul al tim pului pe o durată de 400 m ilioane ani. M ayaşii au calculat revoluţia sinodică a planetei V enus şi eroarea lor nu reprezintă decît 0,03 dintr-o zi la jum ă tate de secol. A u izbutit să înscrie în calendarul lor durata unui an terestru astronom ic la 365, 242 129 zile, adică avînd aceeaşi exactitate cu m ăsura dată de fiziologia ciberneticii contem porane, cea care indică 365,242500 zile. C uceririle ştiinţei m ayaşe au fost închinate cerului şi preoţilor. C asta aceasta nu a cedat niciodată astfel de cunoştinţe poporului m ayaş.
O eclipsă de soare care învăluia în um bră pădurile din C hiapas era calculată precis, iar preotul o transfera în tărîm ul proorocirilor... A cestea nu mai erau calcule m atem atice, ci sociale ce urm ăreau un anum e scop, îndeplinit de m ulte ori şi acesta. Totuşi m ayaşii au ştiut să se îm potrivească colonizatorilor spanioli. A ceastă teribilă îm potrivire nu are egal în istoria timpului. Ei au continuat să lupte pe m ai departe punînd în dificultate guvernul m exican, chiar la începutul secolului nostru. Abia în 1917, datorită unei politici înţelepte de autonom ie, ţara m ayaşilor şi-a stins flăcările revoltei, fără a-şi uita trecutul şi proprii săi eroi.
Spre deosebire de m aya care se baza pe credinţă, imperiul incaş se baza pe ordine. Pentru a putea exista, trebuia ca fiecare locuitor să-şi cunoască rolul său. Beneficiul pentru m u n ca depusă şi stim ularea activităţii avea un rol însem nat. M ulţi sociologi europeni caută în structura im periului incaş date pe care să le adapteze timpului nostru, calificînd sistemul distribuţiei bogăţiei creată prin m uncă în acest im periu drept un sistem socialist. Se cu nosc două m odalităţi de lucrare a păm întului în cadrul acestui sistem: ayllu, adică în trajutorare m utuală, unde efortul fiecărei familii se unea cu cel al familiilor vecine, pe principiul reciprocităţii şi ininca, m uncă agricolă în colectiv, realizată de toţi membrii unei com unităţi pe terenurile agricole aparţinînd Soarelui( adică religiei) şi M arelui Inca( adică statului). Recolta de pe ultim ele păm înturi, revenea com unităţii, fiind m enită să asigure hrana funcţionarilor imperiului, celor dedicaţi altor profesii, servitorilor religiei şi depozitelor preventive pentru anii în care producţia agricolă ar fi fost ineficientă.
Problem a descoperirii A m ericii are două feţe: una pentru Europa, cealaltă pentru noul continent. în m om entul descoperirii, Europa se afla într-o situaţie dram atică. Vistieriile erau goale în urm a lungilor războaie ale cruciaţilor, imperiul otom an cucerea din ce în ce mai m ulte teritorii iar pe um erii claselor de jos apăsau biruri grele.
A m erica era în plină înflorire. Imperiile sale îşi începeau o dezvoltare m asivă. Bogăţiile îi erau fabuloase. A ceste bogăţii aveau să ducă la prăbuşirea civilizaţiei am ericane.
Cînd au intrat pe continent, conchistadorii aveau într-o m ină sabia şi în cealaltă crucea. C rucea au aruncat-o pe undeva pe drum