CURIERUL LICEULUI 89
cele de la V ăleni de M unte( I. E. P. M. N.),,, V ictoria " Floreşti, com binatul de îngrăşăm inte chim ice V alea C ălugărească, etc.
La C om binatele Petrochim ice Brazi şi Teleajen, C om binatul de îngrăşăm inte chim ice V alea C ălugărească, Filatura Mizil, etc. s-au criticat lipsurile m anifestate în asigurarea c: u docum entaţie, eliberarea am plasam entului, asigurarea cu utilaje în concordanţă cu graficul de m ontaj şi s-au luat m ăsuri m enite să contribuie la ridicarea productivităţii m uncii, îndeplinirea indicatorilor de plan, reducerea costurilor de producţie, reducerea de com bustibil şi energie, folosirea raţională a bazei de m aterii prim e, etc.
De asem enea s-au organizat cursuri pe problem e de econom ie şi legislaţie, discuţii şi schim buri de experienţă periodice pentru ca C. O. M. să fie la curent, perm anent, cu p ro blem ele muncii din unităţile unde acţionează, cu hotărîrile de partid şi de stat.
îin judeţul nostru au căpătat o largă extindere iniţiativele m uncitoreşti m enite să pună în valoare toate rezervele um ane şi m ateriale existente la fiecare loc de m uncă, astfel îneît la în trerinderea,, 1 M ai " Ploieşti, au fost lansate iniţiativele „ Fiecare specialist un cadru de concepţie " şi „ Să dezvoltăm capacităţile de producţie prin autoutilare ", în 1977, au fost antrenaţi în acţiunea de organizare superioară a producţiei şi a m uncii peste 33700 m uncitori, ingineri, specialişti din judeţul P rahova în rezolvarea şi aplicarea a 2800 tem e de studii şi m ăsuri, obţinîndu-se pe baza lor un spor de producţie de 229,5 m ilioane lei, o econom ie relativă de 4142 persoane şi o reducere a costurilor de producţie de 64.804 mii lei.
în 1978 s-au aplicat 600 tehnologii noi şi 785 îm bunătăţite, realizîndu-se 19 obiective de m ecanizare şi 5 de autom atizare, iar în 1977 s-au realizat 8 6 8 6 lucrări de circa 201 m i lioane lei, din totalul studiilor şi m ăsurilor aplicate, 307 sînt invenţii şi inovaţii de 262 m i lioane lei.
în 1974, în cadrul „ creaţiei tehnice— p rahovene " au fost propuse 1880 teme, în 1976, 2295 de teme, iar în 1977, num ărul lor a ajuns 103.499. în cadrul festivalului naţional „ C întarea Rom âniei " au participat 42.976 persoane din care 25468 m uncitori, realizîndu-se 3.728 p ro duse noi şi îm bunătăţite, 1.032 tehnologii noi sau îm bunătăţite şi 1442 sistem e de organizare şi conducere etc., soldîndu-se cu un spor de producţie de 2.221.722 mii lei, cu o reducere de cheltuieli de producţie cu 196.100 mii lei, un spor de beneficii de 163.907 mii lei, şi o reducere a im portului cu 88.315 m ilioane lei valută, ponderea produselor noi în totalul producţiei industriale în 1977 fiind de 18,9 %,
A utoconducerea presupune sporirea răspunderii colectivelor oam enilor m uncii în desfăşurarea bună a activităţii productive, în chibzuirea fondurilod fixe şi a m ijloacelor financiare.
De aceea trebuie ca fiecare consiliu de conducere şi colectiv de oam eni ai m uncii să cunoască ce m ijloace i-au fost încredinţate pentru a le gospodări cît m ai eficient, în v e derea înfăptuirii sarcinilor ce revin la un sistem de relaţii econom ico-financiare pe baza căruia se înfăptuieşte sub formă de plan m ecanismul com plex al autoconducerii întreprinderilor pentru autofinanţarea acestora prin obţinerea unei eficienţe econom ice ridicate, realizării unor produse de calitate superioară în condiţiile unei riguroase evidenţe şi control asupra fondurilor încredinţate de societa ' e.
Trecerea la generalizarea indicatorului „ producţie netă " a arătat că în 11 unităţi industriale ale judeţului nostru între( 1974-1977) s-a organizat mai bine producţia şi munca, s-au prom ovat tehnici noi şi a crescut, valoarea producţiei realizate la o mie lei fonduri fixe, ele depăşindu-se planul producţiei nete în 1976-1977 cu 221.242 mii lei, iar opt dintre ele a u‘ obţinut în 1977 econom ii la cheltuieli totale şi, m a te ria le de 54 m ilioane lei.
S-a dovedit că introducerea indicatorului „ producţie netă " ca elem ent de bază în calcularea fondului de retribuţie a reprezentat un factor im portant în stim ularea activităţii în treprinderilor în obţinerea u n o r rezultate superioare.
Prevederile referitoare la construirea fondurilor de dezvoltare econom ică pentru m ijloacele circulante, construcţii de locuinţe şi alte investiţii cu caracter social, pentru acţiuni sociale şi participarea oam enilor m uncii la beneficii şi m ăsurile prin care întreprinderilor li se vor aplica la v aloarea producţiei nete obţinută peste plan o cotă de impozit re dusă oferindu-se astfel posibilitatea colectivelor de oam eni ai m uncii să beneficieze de sum e suplim entare pentru dezvoltarea p ro ducţiei si a fondurilor de stim ulare m aterială şi socială sînt deosebit de stim ulatorii pentru activitatea din industrie, construcţii şi tra n s porturi.
Pregătirea profesională, conştiinţa revoluţionară şi răspunderea com unistă a tuturor oam enilor muncii se află în continuă interdependentă cu realizarea unei eficienţe m axim e a sistem ului dem ocratic de atragere a oam e nilor muncii la conducere, pentru că num ai astfel ei îşi pot exercita cu eficienţă rolul creator în producţie şi în concluzionarea nroblem elor din unităţile unde lucrează.
MARCU CARMEN, XI E