CURIERUL LICEULUI 75
Elevul este , fără exagerare , un explorator In universul cunoaşterii , şi fiecare cale străbătută în acest univers deschide alte drum uri şi fiecare descoperire te îndeamnă spre alte urcuşuri ,
CHIMIA SÎNGELUI
( I l A L U C A R I P A N )
Singele are mai m ulte funcţiuni , dar printre cele m ai im portante sînt :
— transportul oxigenului la ţesuturi , în scopul oxidării ;
— transportul substanţelor necesare h ranei şi activităţii norm ale a ţesuturilor ; — înlăturarea produselor nefolositoare ; — punerea la dispoziţie a leucocitelor şi anticorpilor ; — prezenţa plăcutelor şi enzim elor necesare coagulării ,• — m enţinerea reacţiei potrivite corpului
( pH ).
Cea m ai im portantă funcţiune este transportul oxigenului , căci toate celulele trebuie să obţină cantitatea de gaz necesară lor . Dună ce Lavoisier a dem onstrat că viaţa depinde de oxidaţia m ateriei organice , s-a crezut că această oxidaţie are loc în plămîni . S-a dovedit însă mai tîrziu că „ arderea " are loc în ţesuturi , deşi nu se ştia cum ar putea ajunge oxigenul acolo dacă nu dizolvat fizic în lichidul organism ului . Şi m ai tîrziu , H oppe-Seyler a arătat că hem o globina captează şi apoi eliberează oxigenul şi a descoperit , astfel , m ecanism ul tran sp o r tului de oxigen .
C antitatea de oxigen folosită zilnic este foarte mare . Un om norm al , în stare de repaus are nevoie în fiecare m inut , de 250 cm 3 de o- xigen , dacă m unceşte această cerinţă creşte considerabil . Un om care vîsleşte , de exemplu , are nevoie de 2,5 1 . oxigen pe m inut . C an titatea de oxigen necesară unui singur om se ridică la 1 0 0 0 1 . pe zi .
O xigenul trebuie dus la fiecare celulă din corp . D acă el va fi dizolvat în plasm a sîngelui nu s-ar obţine decît o jum ătate din cantitatea necesară unui om în repaus .
H em oglobina poate transporta însă can titatea de oxigen necesară , pentru că fiecare gram de hem oglobină se uneşte cu 1,34 cm . 3 de oxigen şi face circuitul de la plăm îni în ţesuturi şi înapoi , la intervale scurte . Cu un volum de 5 1 . cum se găseşte la un om normal , adult , şi cu u n conţinut ; de hem oglobină de 15,4 g / 1 0 0 cm . 3 capacitatea totală pentru oxigen d e vine de peste 1000 cm3 . D atorită hem oglobinei sîngele poate duce o cantitate m ult mai m are de gaz , Cu fiecare circuit din aceşti
1000 cm . 3 de oxigen între 100 şi 350 cm . 3 sînt redaţi ţesuturilor . A ceasta se poate afla uşor , ştiind că saturaţia norm ală cu oxigen a sîngelui arterial este de 94 — 96 %, pe cînd a sîngelui vînos este doar de 80 — 85 % ■ D atorită faptului că atunci cînd organism ul este supus unei solicitări dinam ice , viteza de circulaţie a sîngelui creşte , cantitatea de oxigen transportată este m ai mare .
H em oglobina se găseşte toată conţinută în globulele roşii .
Dacă m area cantitate de hem oglobină ar fi liberă , în plasm ă , presiunea osm otică a sîngelui s-ar m ări foarte mult . Presiunea osm otică exercitată de hem oglobină ar tinde să ,, a- tragă apa " în vase şi s-o reţină înăuntrul lor .
Puterea bătăilor inimii tinde să pom peze în perm anenţă lichidul în vase , iar presiunea osm otică norm ală a sîngelui se m enţine acolo astfel îneît să existe un echilibru între apa din ţesuturi şi cea din vasele de sînge . Presiunea osm otică norm ală a proteinelor din sînge e d e 25 pînă la 30 mm . de apă , dar 15 g . de hem o globină la 1 0 0 cm . 3 plasm ă ar ridica brusc p resiunea osm otică la 150 mm ., ar atrage toată apa din ţesuturi făcînd imposibilă rezolvarea problem ei circulaţiei .
Pe de altă parte peretele capilarelor este p erm ealrl pentru hem oglobină , astfel îneît ar fi nevoie ca acest perete să fie m ai gros . Bare- roft a arătat că atunci tranzacţia de lichide între sînge şi ţesuturi , indispensabilă vieţii , ar fi îm piedicată .