r
CURIERUL LICEULUI
27
Se-nalţă-n slavă tricolorul românesc Iar cerul este albastru şi senin , Şi noi cântăm un cînt pionieresc Păşind încrezători spre com unism .
Sînt pionier şi im i respect cu vîn tu l , Şi vreau ca-n ţara mea ferice să trăiesc , Şi-aici , cutezător să-mi iau avîntul Spre piscul lum inos , pionieresc .
Sint doar un m ugure şi aştept clipa Cînd vo i zb u cn i spre prim ăvară , Ca să-mi întind mai m ult aripa Şi să-nfloresc a noastră ţa r ă !
— d istin să cu M eritu l p io n ie re sc 1979 —
A tîţia ani la num ăr are , Că nu m ai ştiu ca să-i adun , A tîta de bătrîn îm i pare Bunicul m eu cel drag şi bun .
îl ştiu de cînd eram pitică Şi m -ascundeam pe la vecin i , Cu el n-aveam nici pic de frică ; Bunicul m eu cu ochi blajini .
îl ştiu dc cînd stăteam pe vatră Şi aţipeam seara-n poveste Cu zîne , zm ei , cu Sfarmâ-Piatră , Bunicul m eu , ce scum p îm i este .
li ştiu dc cînd plecam prin lum e , De m înă mă punea să-l strîng , De cînd el m ă-nvăţa anume Să rid , să cînt , să nu m ai plîng .
Mama — ce frum os răsună Patru sunete în lu m e ! S u -i copil ca să nu spună Cit de drag e acest n u m e !
Mama — cald cuvînt în viaţă , M îngîiere , grijă , teamă , Un cuvînt care te-nvaţă Să cinsteşti un om — o m a m ă !
Mamă scumpă , mamă — zînă Ce-mi arăţi drum ul spre soare Şi mă porţi m ereu de m in ă : A zi sînt mugur , m îine — floare / îl ştiu de cînd în tîia oară , C reionu-n palm ă el mi-ci prins , Era-ntr-a cincea prim ăvară ... Bunicul m eu atît de nins .
Şi anii s-au tot dus în zare , A cum a ştiu al vieţii drum , Dar a îm bătrînit prea tare Bunicul m eu cel drag şi bun ...
P oezia să îm b ă trîn c a sc ă ? D e m ii de a n i c în tă ciocîrlia acela şi cîn tec la ră să ritu l soarelui , şi lu m e a n u se sa tu ră să-l asculte .
( N . IORGA )