10
CURIERUL
ÎN
LICEULUI
LOC
DE
PRE FAŢĂ...
D ialo g
pe
c u
tem a
p r o f.
M I H A I L
T I N E R E Ţ E A
M A B I N
—
L I C E U L U I
—- T o t m a i n u m e r o ş i s î n t e l e v i i c a r e v o r s ă
a fle r ă s p u n s u r i la
u n ele
în tre b ă ri p riv in d
i s t o r i c u l ş c o lii, n u m e d e c a d r e d i d a c t i c e şi
d e fo ş ti a b s o l v e n ţ i c a r e s - a u r e m a r c a t î n ş t i
i n ţ a şi c u l t u r a r o m â n e a s c ă . . .
V ă r u g ă m s ă le t r a n s m i t e ţ i p r i n i n t e r m e
diul re v is te i n o a stre .
— în fiin ţa t la 3 noiem brie 1864, an în care
procesul de constituire a în v ă ţă m în tu lu i în
lim ba rom ână era încheiat, cu 2 clase şi 37
de e lev i, liceul a parcurs, în cei 115 ani de
existen ţă , un drum m ereu ascendent, în pas
cu cerinţele d ezvo ltă rii econom ico-sociale a
ţării, ju d e ţu lu i Prahova şi m unicipiului Plo
ieşti, generaţii de a b so lven ţi integrîndu-se cu
deplin m erit în ştiinţă, tehnică, artă şi c u l
tură şi prom ovînd, în practica de zi cil zi,
nobilele v irtu ţi dobîndite pe băncile şcolii.
C ursurile gim naziului — continuă prof.
M ihail M arin, directorul liceu lu i — încep cu
am bele clase (I şi a 11-a), în tre cei găsiţi apţi
a fi prom ovaţi direct în clasa a 11-a aflîndu-se
şi e le v u l Caragiale Ion, care va consem na,
m ai tîrziu, în „Peste 50 de ani", cum arăta
şcoala de pe a tu n c i: ,,Intr-o baracă vastă,
unde se ţineau, după m etodă lankasteriană,
cursurile de clasa în tîia şi a doua prim are,
plină de copii, care m ai de care m ai sărăcuţi".
D intre profesorii care au ilustrat catedrele
liceului nostru centenar distingem pe N icolae
lorga, A l. M anicatide, I. A . Bassarabescu, S e
v e r Flavian, Eugen Lovinescu, Radu C osm in,
Gh. V a m a li, Gr. O răşanu, I. D. Croitorii,
I. Cr. D anielescu, Stoica Teodorescu, M anea
M ânescu, N. 1. Sim ache, Gh. V . M ilica şi alţii,
iar dintre fo ştii e le v i pe I. L. Caragiale, Ştefan
N icolau, G rigore Tocilescu, A n d re i Rădulescu,
T ake Ionescu, Tom a Socolescu, C. G iurescu,
G eorge R anetti, M ihail Sorbul, Sandu Telea-
jen, C azim ir Belcot, C .l. Parhon, Forry Eterle,
Geo Bogza, C orneliu M ănescu, Tom a Cara-
giu,
Paul C o n sta n tin escu , Florin C om işel,
d ir e cto r u l
N O ST R U
lice u lu i
— ,
C E N T E N A R
Dan Tărchilă. V a ier iu Râpeanu, N ichita Stă-
nescu, E ugen Sim ion, Florin Gheorglxiu şi
m ulţi, m u lţi alţii...
Şcoala înnoadă firul n e vă zu t al gen era
ţiilor...
C ontinuînd o valoroasă şi em oţionantă tra
diţie a liceului nostru, unii a b so lven ţi au apă
rut din nou la şcoală dar... ca p r o fe s o r i!
Iată c îteva e xem p le din rîndul generaţiilor
m ai recente : G heorghe G eorgescu, Traian
Popescu, C onstantin N icolescu, Ieronim Tă
tarii, Paul Popescu, N icolae Stânescu, Ştefan
Petrea, M ircea T rîm biţaşu, D um itru C onstan-
tinescu şi C ristei Tânăsescu...
N -am citat decît cîteva num e. R ecom and
celor care doresc să se inform eze m ai am plu
să citească ,,Istoricul liceului' de Stoica T eo
dorescu, io st elev, profesor şi director m ulţi
ani în şir, care prezintă d ezvoltarea şcolii
noastre din 1864 pînâ în anul 1040.
A cu m se lucrează la o m onografie a li
ceului nostru care să cuprindă perioada
1940— 1980...
R eam intesc elev ilo r noştri că şi biblioteca
este centenară, a v în d 113 ani de la înfiinţare
şi, în prezent, peste 53.000 de volum e.
— N o i, c a e le v i , n e - a m o b i ş n u i t c u p r o g r a
m u l z iln ic d e c u r s u r i , d e i n s t r u i r e p r a c t i c ă în
a t e l i e r e şi î n î n t r e p r i n d e r i şi n u p r e a a v e m o
im a g in e d e a n s a m b lu a s u p ra lic e u lu i în c a re
n e p r e g ă t i m p e n t r u z i u a d e m îi n e ...
C re d e m că o p r e z e n ta r e cît d e su c c in tă a
ş c o lii la o r a a c t u a l ă a r fi m a i m u l t d e c î t b i n e
v e n i t ă n u n u m a i p e n t r u e le v i , ci şi p e n t r u p ă
r i n ţ i i n o ş t r i c a r e n e - a u a d u s d e m î n ă şi n e
a ş te a p tă să
r e v e n i m a c a s ă cu... d i p l o m a d e
b acalau reat 1
— Im punătoarea clădire în care fu n c ţio
nează astăzi şcoala noastră — adevărat m o
n u m en t de artă arhitecturală în m unicipiul
Ploieşti — cuprinde 28 săli de clasă (din care
4 sîn t cabinete de specialitate), 2 săli m ari de